Accident vascular cerebral (AVC) - tipuri, cauze, factori de risc si simptome

Creierul este cel mai complex organ al corpului. Orice disfunctionalitate la nivelul lui poate genera probleme destul de grave. Pentru o buna functionare creierul are nevoie de un flux continuu de oxigen, glucoza si alte substante nutritive, transportate prin sange.

Accidentul vascular cerebral apare in momentul in care se instaleaza o tulburare grava a circulatiei cerebrale, ceea ce duce la infarctul miocardic (moarte) al unei parti ai creierului. Cauza poate fi ruperea sau blocarea unuia dintre vasele de sange ce aprovizioneaza creierul. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat.

Accidentul vascular cerebral mai este cunoscut si sub denumirea de apoplexie sau sub denumirea mai simpla de atac, aceasta fiind preluarea din englezescul stroke. Este preferabila totusi folosirea unor termeni mai exacti: ischemie cerebrala, infarct cerebral sau hemoragie cerebrala.

Tipuri de accidente vasculare cerebrale

In functie de modul de producere, accidentele vasculare se clasifica in:

Accidente vasculare ischemice care se produc atunci cand vasul de sange este blocat, fie de un cheag dezvoltat la nivelul unei artere ce iriga creierul, fie de un cheag ce poate sa migreze de la nivelul inimii sau din oricare alta parte a corpului. Sunt cel mai frecvent intalnite, afectand 75-85 % dintre pacientii cu AVC.

Accidente vasculare hermoragice care se produc atunci cand un vas de sange se rupe, sangele se acumuleaza si exercita o compresie asupra tesutului cerebral din jur. Acest tip de accident cerebral este intalnit mai rar, in aproximativ 25-15 % din cazuri.

Cauzele care determina aparitia accidentelor vasculare cerebrale

Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic

AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a creierului. Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care determina afectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi:

-         arteriscleroza (rigidizarea peretilor arterelor) este principala cauza a stenozarii si obstructiei vaselor cerebrale. Arteroscleroza este cauzata de tensiunea arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al colesterolului din sange;

-         anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, o valva cardiaca reparata, o boala cardiaca valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau stenoza (ingustarea) orificiului valvular;

-         fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate);

-         infectia valvelor cardiace (endocardita)

-         embolia vasculara;

-         artrite;

-         tulburari de coagulabilitate a sangelui;

-         inflamatie a vaselor sangvine (vasculita);

-         infarctul miocardic;

-         traumatisme directe ale vaselor cervicale;

-         unele interventii chirurgicale pot determina formarea unui cheag de sange, care poate migra si provoca un AVC;

-         tensiunea arteriala scazuta (hipertensiunea) duce la scaderea circulatiei sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa.

Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic

AVC hemoragic este cauzat de o sangerare in interiorul creierului (numita hemoragie intracerebrala) sau in spatiul din jurul creierului (numita hemoragie subarahnoidiana). Cauzele care determina acest lucru ar putea fi:

-         hipertensiunea arteriala este principala cauza;

-         anevrismul cerebral: exista riscul ca vasul dilatat sa se rupa;

-         inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea in sifilis sau tuberculoza;

-         malformatii vasculare;

-         tulburari de coagulabilitate ale sangelui, precum hemofilia;

-         traumatisme craniene si leziuni ale capului sau gatului care afecteaza vasele sangvine din aceste regiuni;

-         iradierea terapeutica pentru cancere ale gatului sau creierului;

-         angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a vaselor sangvine).

Factori de risc AVC

Anumiti factori de risc care pot determina producerea unui AVC pot fi tinuti sau control, altii nu.

Factori de risc care nu pot fi modificati:

-         varsta - riscul de accident vascular cerebral creste odata cu varsta (riscul se dubleaza cu fiecare decada de dupa 55 ani. Cel putin 66% din toate persoanele cu AVC au varsta de 65 de ani sau mai mult);

-         rasa - americanii negri si hispanici au un risc mai mare decat persoanele de alte rase. In comparatie cu albii, americanii negri tineri, atat femeile cat si barbatii, au un risc de 2 -3 ori mai mare de a face un AVC ischemic si de a deceda din aceasta cauza;

-         sexul - accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbati decat la femei pana la varsta de 75 ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. La toate varstele, mai multe femei decat barbati decedeaza din cauza unui AVC;

-         predispozitia genetica si istoricul familiei - riscul de AVC este mai ridicat daca cineva apropiat din familie (parinti, frati, surori) a suferit un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor;

-         prezenta in trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor.

Factori de risc care pot fi controlati:

-         tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este cel de-al doilea factor de risc ca incidenta dupa varsta

-         diabetul zaharat - aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedeaza ca urmare a unui AVC. Diabetul creste de 2 ori riscul de AVC din cauza afectarii circulatiei care apare in aceasta boala.

-         nivelul crescut de colesterol din sange poate duce la afectiuni ale arterelor coronare si la infarct miocardic, care la randul lor determina lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar aceasta la randul ei poate determina cresterea riscului de AVC

-         afectiuni ale arterelor coronare, care pot determina aparitia unui infarct miocardic si a unui accident vascular cerebral

-         alte afectiuni cardiace, precum fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatie

-         consumul unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale - in special la femeile care fumeaza sau care au avut pana in prezent tulburari de coagulare - si anticoagulantele sau corticosteroizii. Se pare ca la femeile aflate in menopauza, terapia de inlocuire hormonala are un risc mic de accident vascular cerebral

-         lipsa activitatii fizice

-         obezitatea

-         consumul crescut de alcool (mai mult de 5 pahare de alcool intr-o perioada scurta de timp) - persoanele care consuma excesiv alcool, in special cele care au intoxicatii acute cu alcool (betii) au un risc mare de AVC

-         consumul de droguri.

Simptome si semne ale accidentului vascular cerebral

Prezenta simptomelor unui AVC impune un consult medical de urgenta. Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al:

-         starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, a membrelor superioare sau inferioare, de obicei pe o parte a corpului;

-         tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii;

-         confuzie, dificultati si tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti;

-         tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii;

-         dureri de cap severe.

Simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale celui hemoragic. Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei si de extinderea regiunii afectate:

-         simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin) apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este cheagul. De exemplu, un AVC in partea dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului;

-         simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in creier) pot fi similare celor produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, "intepenirea" gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta.

Simptomele care apar in cazul unui AVC se instaleaza de obicei brusc, fara avertisment, si pot sa progreseze treptat sau dimpotriva sa se agraveze in timp. Simptomele unui AVC pot progresa in curs de cateva minute, ore sau zile, adesea in mod treptat. De exemplu, slabiciunea usoara poate evolua spre o incapacitate de a misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului.

In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sange mare (ischemic), simptomele apar brusc, in decurs de cateva secunde.  In cazul in care o artera care este ingustata deja de ateroscleroza este blocata, de obicei simptomele se dezvolta gradat, in curs de cateva minute sau ore, sau mai rar, in cateva zile.

Daca in cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni, persoana respectiva poate prezenta o modificare treptata a gandirii, comportamentului, echilibrului sau a miscarii (dementa multi-infarct).

Nu intotdeauna simptomele unui AVC pot fi recunoscute usor. Ele pot fi atribuite gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afectiuni si care pot fi asemanatoare.

Urmarile unui AVC pot varia de la persoana la persoana. Unele persoane pot ramane cu diferite tulburari fizice si psihice ca urmare a unui atac cerebral iar altele nu. Cele mai frecvente probleme ce apar dupa un atac cerebral sunt: tulburarile de memorie, mers, perceptie, comportament sau vorbire, dereglari emotionale, incapacitatea de a se alimenta singuri.