Interferente.ro Sanatate Boli si afectiuni Factori de risc in producerea bolilor cardiovasculare I

Miercuri, 14 Noiembrie 2012 00:21

Factori de risc in producerea bolilor cardiovasculare I

Este un fapt bine cunoscut ca, in ultima vreme, bolile cele mai raspandite in randul populatiilor cu un standard de viata mai ridicat sunt bolile cardiovasculare. Cele mai multe boli cardio-vasculare au ca substrat leziuni ale peretilor arteriali. Importanta si chiar gravitatea acestor boli decurg din faptul ca leziunile arteriale produc tulburari ale irigatiei cu sange a unor organe vitale ca, de exemplu, inima (dand asa numita cardiopatie ischemica), creierul (dand diversele forme de boli vasculare cerebrale) sau alte organe. Relativ frecvent apar leziuni si in arterele membrelor inferioare, care se manifesta cu dureri la mers, ajungand uneori pana la producerea de cangrena a unor segmente ale membrului respectiv.

Leziunile care se produc in artere nu sunt pur si simplu expresia unei “imbatraniri” a tesuturilor arteriale, ceea ce inseamna, pe de o parte, ca nu sunt inevitabile si ireversibile, iar pe de alta parte, ca nu intereseaza doar persoanele varstnice, ele intalnindu-se si la varste tinere (sub 40 si chiar sub 30). Leziunile arterelor sunt rezultatul unor “agresiuni” produse de diferite cauze asupra peretilor arteriali. De aceea, ele nu apar in mod obligatoriu la toti oamenii, iar la unii evolutia procesului aterogen este extrem de lenta. Acest aspect este deosebit de important, deoarece pe el se bazeaza conceptul de prevenire si de combatere a bolilor datorate leziunilor arteriale. Daca se poate cunoaste care sunt factorii de agresiune asupra arterelor, asa-numitii “factori de risc”, cum si in ce conditii actioneaza ei, care sunt modalitatile prin care organismul reactioneaza la acesti factori, atunci, fara indoiala, ca se poate deduce cu usurinta care sunt masurile prin care putem evita sau cel putin reduce cat mai mult actiunea acestor factori. Aceasta presupune, pe de o parte, de a evita cat mai mult expunerea la factorii de risc, iar pe de alta parte, de a obtine o cat mai buna adaptare a organismului, in asa fel incat sa faca fata in mod optim agresiunii, fara sa se produca leziuni arteriale sau, cel putin, acestea sa fie cat mai atenuate.

Multa vreme s-a considerat ca exista doua categorii principale de factori de agresiune asupra peretilor arteriali: inflamatia si procesele zise “degenerative” sau “metabolice”, adica datorate unor tulburari ale mecanismelor biochimice foarte complexe, care au loc in tesuturile peretilor arteriali. Astazi se stie ca diferentierea de mai sus nu este chiar atat de neta si ca atat inflamatiile, cat si tulburarile metabolice actioneaza asupra acelorasi mecanisme biologice din artere.

Inflamatiile datorite unor infectii directe, microbiene sau virale, intervin relativ foarte rar in producerea leziunilor arteriale. Sunt mai frecvente inflamatiile produse prin procese zise de “hipersensibilitate” a organismului fata de anumite substante de natura microbiana sau chimica (toxica sau chiar unele medicamente).

Un alt factor, a carui actiune asupra arterelor periferice este uneori foarte evidenta, este expunerea frig. Un exemplu in acest sens il constituie degeraturile. Dar si expunerile indelungate la anumite vibratii sau mici traumatisme poate produce leziuni vasculare.

In afara factorilor de agresiune amintiti, studiile statistice au scos in evidenta acei factori de risc cel mai frecvent implicati in producerea leziunilor arteriale. Printre acesti factori de agresiune, larg raspandit si tolerat de societatea contemporana este fumatul, mai exact spun expunerea indelungata la actiunea unor substante toxice rezultate din arderea tutunului. Este vorba de acel obicei care a devenit o veritabila toxicomanie, caracterizata prin obisnuinta si o stare de absoluta nevoie de a fuma. Fumatorii inveterati afirma ca in fumul de tigara isi gasesc calmul si senzatia de confort. Dar ca orice “viciu”, nu este o motivatie fiziologica. Justificarea ca “fumatul unei tigarete este resimtit ca o relaxare” constituie expresia faptul ca s-a creat “dependenta” de aceasta substanta toxica. In realitate, atat sistemul nervos, cat si cel cardiovascular, sunt biciuite fara vreun beneficiu. Lasand la o parte efectele nocive evidente asupra aparatului respitaror (bronsitele cronice cu insuficienta respiratorie si limitarea capacitatii de munca, instalarea multor infectii si supuratii ale cailor respiratorii si, in ultima instanta, cancerul pulmonar) sau efectele nefavorabile asupra aparatului digestiv (gastrite etc.), influentele nocive ale tutunului asupra aparatului cardio-vascular sunt foarte frecvente si adeseori grave. Astfel, fumatul accelereaza bataile inimii, produce spasme (contractie) ale arterelor, mai ales ale arterelor mici, adica acelea care au rolul cel mai important in irigarea directa cu sange a tuturor tesuturilor, inclusiv a muschiului cardiac si a structurilor din peretii arterelor mai mari. Totodata, se produce o crestere a tensiunii arteriale, prin cresterea rezistentei pe care o opun arterele mici. Este bine dovedit ca tutunul produce si leziuni in peretii interiori ai arterelor (intima arteriala). Se modifica coaguabilitatea sangelui, ca si starea functionala a placutelor sangvine (trombocitele), care au un rol deosebit de important in asigurarea stabilitatii fizico-chimice a sangelui si in asigurarea unui echilibru intre peretele vascular si sangele continut in vase.

Studiile facute pe loturi mari de populatie au dovedit ca frecventa bolilor cardiovasculare este mult crescuta, mai ales la persoanele care fumeaza peste 20 de tigari pe zi. De asemenea, s-a constatat o crestere a frecventei acestor boli si la persoanele care fumeaza “putin” sau chiar la nefumatori, dar care sunt obligati sa inhaleze fumul de tigara. De aceea, este de dorit o participare responsabila a populatiei la intelegerea si inlaturarea acestui obicei atat de daunator nu numai pentru cel care il practica, dar si pentru cei din jurul sau.

Dr. Corneliu Dudea

Factori de risc in producerea bolilor cardiovasculare II

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: