Boli psihosomatice

In epoca contemporana, numerosi factori care obosesc si uzeaza sistemul nervos au determinat si cresterea numarului de boli psihosomatice si boli psihice. Bolile psihosomatice imbolnavesc, prin intermediul creierului, celelalte organe, sisteme si aparate.

Ce sunt bolile psihosomatice?

Bolile psihosomatice reprezinta o problema majora de sanatate publica.

Boala psihosomatica este o reprezentare corporala a unor conflicte sau tulburari psihologice care nu sunt exprimate la nivel mental, psihologic. Stresul constituie unul din factorii determinanti si declansatori pentru bolile psihosomatice, iar acest fapt a fost demonstrat de-a lungul timpului. Stresul in crestere si ritmul actual de viata implica o adaptare continua, nu intotdeauna usoara si nu intotdeauna reusita. O depresie, o stare de tristete se poate manifesta sub forma unei dureri sau a altor simptome somatice. In acelasi mod, o furie neexprimata verbal sau comportamental se poate manifesta sub forma unui simptom somatic.

Care sunt bolile psihosomatice?

Bolile psihosomatice sunt foarte variate si numeroase, cuprinzand si unele boli ale tubului digestiv (boala ulceroasa), ale ficatului si veziculei biliare (expresia populara “face icter de suparare” este justificata), ale pancreasului (diabet) si ale glandelor endocrine (diferite boli ale hipofizei, suprarenalei, tiroidei, etc.), precum si unel boli ale pielii.

Printre principalele boli psihosomatice se numara:

§         bolile dermatologice: caderea parului, acnee, urticarie, purulenta, eczema, psoriazis;

§         bolile respiratorii: astm, alergie, rinite, bronsite;

§         bolile genito-urinare: vaginite, impotenta, sindrom premenstrual, mictiune dureroasa;

§         bolile endocrine: hipertiroidism, obezitate;

§         bolile nervoase: anxietate, slabiciune, dureri musculare, cefalee, ticuri;

§         bolile oftalmologice si conjunctivite;

§         durerile musculare, dureri de spate, crampe musculare dureroase, reumatism;

• etc.

Boli psihosomatice in practica medicala

Trebuie mentionat ca nu exista boli psihosomatice, ci bolnavi psihosomatici. Nu se poate admite ca intotdeauna hipertensiunea arteriala, ulcerul duodenal, anxietatea, etc. sunt boli psihosomatice. Vorbim mai degraba de afectiuni psihosomatice, tulburari psihosomatice. J. L. Halliday defineste o afectiune psihosomatica drept o “tulburare somatica a carei natura poate fi elucidata numai daca fenomenele psihologice sunt cercetate pe deasupra fenomenelor somatice”. Asadar, boala sau afectiunea psihosomatica este o boala somatica, considerata a fi cauzata de factori psihologici. Este vorba despre o boala cu manifestari la nivel fiziologic, a caror cauza nu poate fi regasita la acest nivel si al carei factor semnificativ este cel psihologic.

Bolile organelor viscerale, ale vaselor si pielii sunt adeseori conditionate de factori psihici si mai ales de stresul psihic - fie ca este brutal si rar, fie ca se repeta sau se prelungeste o stare stresanta mai putin intense. Sa nu uitam ca stresul favorizeaza producerea aterosclerozei, a bolilor care au la baza acest proces.

Mecanismul de producere a acestor boli este in mare parte cunoscut, datorita unor factori stresanti. Este influentat negativ intai sistemul nervos central si apoi o serie de sisteme de relatie, cum sunt sistemul nervos vegetativ si glandele endocrine, iar prin intermediul acestora, musculatura neteda si alte tesuturi ale vaselor, bronhiilor, glandelor, etc. Bolile se produc, pe de o parte, la persoane care reactioneaza mai puternic excitatiile exterioare, pe de alta parte, la cele expuse mai frecvent sau mai burtal la acesti factori de risc.

De aici rezulta necesitatea reducerii lor prin masuri de igiena, prin stabilirea de raporturi mai echilibrate si armonioase cu mediul social in care se desfasoara viata si activitatea oamenilor.

Nu este suficienta ameliorarea fizica a unei boli, daca aceasta nu duce si la imbunatatirea calitatii vietii pacientilor. Este esential sa fie abordate si aspectele emotionale, culturale si sociale ale fiecarei boli.

Psihoterapia si abordarea psihosomatica a bolnavului de catre medic presupune o viziune integrativa (holistica) asupra actului medical considerat dintr-o dubla perspectiva: cea medicala propriu-zisa si cea psihologica, specifica oricarei relatii interpersonale. Abordarea psihosomatica consta, in esenta, in introducerea in cadrul examenului clinic, in special la nivelul anamnezei, a unor elemente de investigatie asupra rolului factorilor psihici in dinamica bolii (alaturi de ceilalti agenti etiologici).

Psihosomatica

Termenul “psihosomatica” vine din greaca psyche (sufletul) + soma (corp) si este folosit pentru a se referi la boala fizica, provocata de anumite cauze psihologice.

Psihosomatica este disciplina medicala care studiaza originea psihica a unor boli si folosirea mijloacelor psihologice in terapia lor. In prezent, psihosomatica reprezinta un curent actual in psihologie si medicina. In corpul nostru, mesajele circula in ambele sensuri, atat dinspre planul psihic spre cel fizic, cat si invers. O lovitura asupra corpului nostru, de exemplu, nu genereaza doar durere fizica, ci si niste emotii negative (deprimare, regret, frustrare, etc.). Dar si ideile, sentimentele, starile noastre psihice pot induce la randul lor, reactii la nivel fizic, iar psihosomatica evidentiaza aceasta comunicare.