Luni, 25 Iulie 2011 13:07

Lacul Sfanta Ana

 

Lacul Sfanta Ana este singurul lac vulcanic din Europa Centrala si de Est. Acesta si-a pastrat integritatea si forma originala, este situat in Masivul Ciomatu Mare din Muntii Harghitei, pe malul stang al Oltului, in apropiere de statiunea Baile Tusnad. Zona Lacului Sfanta Ana e de o puritate deosebita, cu peisaje incantatoare in orice anotimp.

 

Aflat la peste 950 m, ascuns privirilor, misterios si plin de legende, Lacul Sfanta Ana este o splendida rezervatie geologica si peisagistica. Lacul este format in craterul unui fost vulcan stins, denumit Ciomatu (sau, dupa alte surse, Ciomadu), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente eruptii vulcanice in Carpati si in Europa de Est, care a avut loc acum cateva zeci de mii de ani si intreaga zona este declarata rezervatie naturala.

 

Lacul are o forma aproape circulara, are o lungime de 620 m si o latime maxima de 460 m, o suprafata de 19,50 ha, o adancime maxima de 7 m si o claritate incredibila si fascinanta. Chiar si al adancimea de 7 m se poate vedea prin apa cristalina nisipul de pe fundul lacului.

 

Lacul isi completeaza apele numai din precipitatii, neavand izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu o mineralizatie de numai 0,0029 ml. Lacul este considerat cel mai curat din lume, dar din lipsa sarurilor minerale apa nu este potabila. Capacitatea trofica redusa a apei lacului se datoreaza si emanatiilor mofetice prin fundul lacului si prin peretii craterului. In apa nu exista oxigen, motiv pentru care in aceasta nu traiesc prea multe vietati.

 

 

Lacul Sfanta Ana, este o rezervatie complexa naturala, geologica, floristica si faunistica. Aceasta rezervatie iti ofera o multime de specii de flori inedite si rare. Pot fi intalnite pansulete, roododendron, muschi de apa ce formeaza un covor pufos si numeroase specii de pasari care creaza o atmosfera divina plina de pace. Fauna lacului este saraca, fiind reprezentata de sarpele de casa, tritonul cu creasta, plosnita de apa, crustacee inferioare si somonul pitic american.

 

Malul lacului este un loc ideal pentru recreere si pentru scaldat in perioadele mai calde ale anului. O plimbare cu barca pe lacul Sfanta Ana e mai mult decat relaxare, asta si pentru ca zona este puternic ionizata negativ, iar oamenii locului spun ca efectele asupra sistemului nervos se simt imediat. Lacul se afla intr-o zona protejata, iar camparea nu este permisa in perimetrul lacului pentru aceasta existand o zona amenajata la cateva sute de metrii departare de lac. Pentru a ajunge la Lacul Sfanta Ana puteti alege varianta de a merge pana la lac cu masina contra unei taxe de 20 de lei sau sa mergeti pe jos cativa km si sa lasati masina parcata intr-un loc special amenajat (taxa 10 lei). O alta varianta ar fi prin padure urmand traseele turistice special marcate.

 

 

Lacul Sfanta Ana - evolutie de-a lungul timpului

Varsta lacului Sfanta Ana nu a fost inca determinata cu exactitate, diversi cercetatori estimand ca ultima eruptie a avut loc cu 32.000 de ani in urma (Juvigne et al. 1994), cu 10.500 de ani in urma (Morya et al. 1996) sau chiar 9.800 de ani in urma (Magyari et al. 2006).

Studiile palinologice, avand ca obiect studiul polenului si al sporilor, au ajuns la concluzia ca istoria lacului Sfanta Ana a inceput in urma cu circa 9.800 – 8.800 ani, cu stadiul de turbarie si lac putin adanc. A urmat o perioada de acumulare continua de apa pluviala si de crestere a nivelului apei pana la valoarea maxima de 12 metri, cu 2.700 – 700 de ani in urma, atunci cand lacul Sfanta Ana a avut un caracter puternic oligotrof.

 

Prima harta bartimetrica a fost intocmita in anul 1909, atunci lacul avea o adancime de 8.3 metri. In anul 1896 s-a stabilit o adancime de 12 m. Deci intre anii 1896 si 1955, lacul s-a colmatat simtitor reducandu-si adancimea cu 5 m. Pe fundul lacului exista un strat de mal cu grosimea de 1.2-2 m, provenit din spalarea versantilor,colmatarea lacului fiind un pericol continuu pentru existenta sa.

 

Ultimele masuratori efectuate in anul 2005 de catre o echipa de scafandri profesionisti impreuna cu Organizatie GeoEcologica ACCENT au gasit pentru suprafata lacului o valoare de 19,3 ha si un perimetru de 1617 m, in scadere fata de valorile de 21,3 ha si respectiv 1749 m raportate in anul 1909 de Geley Josef, pentru o suprafata de retentie a bazinului de colectare de circa 2,15 km². Cota oglinzii apei variaza intre 949 si 950 m.

 

Conform masuratorilor efectuate in anul 2005, adancimea maxima de a lacului este de 6,4 m. Conform acelorasi masuratori, grosimea maxima a sedimentelor este de circa 4 m. Iarna, lacul este acoperit cu un strat de gheata de pana la 1 m.

 

Curiozitati

Ca si o curiozitate putem preciza ca turistii veniti la lacul Sfanta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei avand la indemana o metoda empirica, dar exacta, oferita de muntele vulcanic: cele doua fisuri formate in munte care prevestesc vremea. Localnicii stiu ca "Daca emanatiile din fisuri pisca la nas, atunci e semn de furtuna, iar daca nu, ziua va fi insorita, tocmai potrivita pentru drumetii". Fenomenul are o explicatie stiintifica. In munte se desfasoara inca o activitate post-vulcanica, sensibila la orice schimbare a presiunii atmosferice. Cand presiunea atmosferica scade, gazele, precum bioxidul de carbon si sulful, urca spre suprafata si inunda fisurile cu un miros intepator, semn ca vine ploaia.

 

Obiective turistice din zona si cazare

Lacul e la 30 km de statiunea Baile Tusnad, la care se poate ajunge si pe trasee turistice pe unde distanta este mult mai scurta. E recomandat ca excursiile de acest tip sa se faca in grupuri mai mari pentru ca zona e populata de ursi iar marcajele sunt in unele locuri greu de urmarit. Pe sosea sau prin padure se poate ajunge si la statiunea Bixad (10 km). La doar cativa kilometri de lacul propriu-zis este rezervatia Tinovul Mohos unde exista un camping si o pensiune. Mai multe posibilitati de cazare sunt disponibile in Baile Tusnad.

 

Trasee

Baile Tusnad - Cabana Lacul Sfanta Ana

Traseele nr. 3. si nr. 3/A

Marcaj: cruce rosie pana la cabana, triunghi albastru pe Ciomatul Mare.

Lungimea traseului: pentru urcare 3-3 1/2 h, pentru coborare 2-2 1/2 h.

Distanta de parcurs: 6 km.

Diferenta de nivel: 554 m.

Cei mai multi turisti aleg acest traseu foarte dificil, abrupt, nestiind ca exista alte trasee mai usor de parcurs, care solicita mai putin muschii si plamanii turistului pentru a ajunge la acelasi obiectiv: Lacul Sfanta Ana. Traseul este recomandat numai pentru cei cu conditie fizica excelenta. Iarna este aproape impracticabil din cauza pericolului de alunecare, cu un pericol insemnat de a "dobandi" niste amintiri nedorite sub forma unor fracturi ale mainilor si picioarelor. Si pe timp de vara se recomanda folosirea traseului numai pentru coborare la Baile Tusnad.

Pe marginea din dreapta a paraului Comlos traseul marcat cu cruce rosie urca poteca ce este formata din nu mai putin de 32 de serpentine. Traseul porneste din locul descris la Traseul nr. 1. Din punctul in care cele doua trasee se despart traseul marcat cu cruce rosie urca 3,2 km prin niste serpentine foarte stranse pana la saua dintre Ciomatul Mare si Ciomatul Mic, de la 656 m altitudine la care se afla statiunea Baile Tusnad, pana la altitudinea de 1210 m. Poteca trece prin padure deasa de brazi, apoi de fagi. Primul loc de odihna este in mica poiana din sa, unde traseul nostru intalneste traseul care urca de la Vf. Cetatii, marcata cu linie albastra. Parasind poiana intram iarasi in padure, mergand aproape pe orizontala o portiune importanta. Pe creasta - pe marginea craterului - cu ajutorul unui panou fixat pe trunchiul unui fag urias, suntem atentionati asupra existentei traseului alternativ marcat cu triunghi albastru care, cu un ocol de 30 de minute, ne duce pe Vf. Ciomatului Mare (1301 m). Poteca vanatoreasca - pe alocuri foarte dificila - urca printre stanci mari. Ultima portiune este un drum lat, care urca abrupt la varf prin padurea deasa de brazi. Dupa varf urmeaza o portiune de drum printr-o padure rara de fagi. Daca ne intoarcem din escaladarea varfului drumul coboara in continuu la poiana Mohos, la cumpana apelor dintre Tinovul Mohos si Lacul Sfanta Ana, la cabana (1065 m) si camping.

 

Legendele Lacului Sfanta Ana

 


Newer news items:
Older news items: