Parcul Dendrologic Macea

Informatii generale, situare geografica si acces

Gradina botanica Macea este situata in comuna Macea, judetul Arad si are o suprafata de 20,5 ha.

Localitate straveche, atestata documentar inca din anul 1380, Macea este situata in plina campie, la 23 km de municipiul Arad si 5 km de orasul Curtici.

Scurt istoric

Izvoare scrise cu privire la inceputul lucrarilor de realizare a parcului Macea nu se cunosc. Singurele dovezi care-i atesta vechimea sunt exemplarele monumentale de arbori a caror varsta este de circa 250 de ani.

Primele incercari de amenajare a parcului s-au facut probabil dupa 1724, odata cu construirea la Macea, din initiativa lui Mihai Czernovics, a unui conac ca resedinta nobiliara.

In 1820, Petru Czernovics incepe construirea unui castel in apropierea vechiului conac, lucrare care dureaza un sfert de veac. Se poate presupune ca odata cu incheierea acestor lucrari, atentia proprietarului sa se fi indreptat si asupra parcului, efectuand noi amenajari, mai ales prin marirea sortimentului de plante exotice si ornamentale.

Intre 1862-1886 proprietar este Tiberiu Karoly, iar fiul sau se ocupa de amenajarea si extinderea suprafetei ocupate de parc. In aceasta perioada sunt introduse numeroase specii de arbusti ornamentali.

Intre anii 1900-1902 este angajat, pentru amenajari peisagistice in parc, cunoscutul gradinar Iosif Prohaska. Nascut la Jimbolia, in judetul Timis, dupa ce a studiat horticultura la Viena, Prohaska s-a facut cunoscut mai ales prin lucrarile de amenajari in parcurile si gradinile din Tarile de Jos. Dupa primul razboi mondial parcul trece printr-o perioada de regres. Dupa 1945 starea de regres continua.

Datorita acestei situatii, sunt vatamate sau, in unele cazuri, distruse numeroase exemplare dintre care unele deosebit de valoroase ca cel de Quercus rubra, mentionat ca fiind cel mai mare exemplar din tara apartinand acestei specii si extras clandestin in 1965 sau schilodirea in mod barbar a unui exemplar de Ginkgo biloba in varsta de 140 de ani, precum si altele.

In anul 1968, cand intreaga suprafata este declarata parc dendrologic, se iau masuri de protectie si reamenajare.

Incepand cu anul 1990 parcul si castelul se afla sub coordonarea stiintifica si in administrarea Universitatii de Vest “Vasile Goldis” din Arad.

In anul 1994 parcul a fost declarat gradina botanica.

Atractie naturala -  Prezentare

Castelul Cernovici din Macea

Macea este situata la 23 km de municipiul Arad si are ca principala atractie castelul si parcul dendrologic. Proprietatea pe care se inalta acum castelul a apartinut de-a lungul timpului mai multor familii de nobili austrieci, muntenegreni si maghiari.

Castelul este construit in stil neoclasic, cu un singur nivel si un plan dreptunghiular, in prima jumatate a secolului al XIX-lea si prezinta o arhitectura sobra. Atat terasa din fata, cat si cea din spate sunt strajuite de coloane cu capitele de rezonanta dorica.

Castelul a fost construit in doua etape, in urma carora a rezultat un edificiu avand forma literei „L”.

Prima parte, pana la turnul cel mare, decorata pe frontispiciu cu stema familiei muntenegrene Cernovici, sculptata in piatra, provine dinainte de 1862, fiind precedata de o cladire datand din secolul XVIII. A fost ridicata in jurul anului 1820 de catre Pavel Cernovici.

Aripa dreapta, dincolo de turn, s-a ridicat intre 1862 si 1886. Atunci fost construite si cladirile anexe, de catre noul proprietar al domeniului, contele Karolyi.

Incepand cu 1956-1957, castelul, de proportii impunatoare, a fost restaurat.

Parcul

Castelul este inconjurat de un parc dendrologic, amenajat in urma cu aproximativ 100 de ani si ocupa o suprafata de aproximativ 20 ha. Parcul se mandreste cu specii rare de arbori si arbusti, dintre care amintim:

- 2 exemplare din Ginka biloba, numit si “arborele pagodelor”, originar din China de Est,

- 8 exemplare diferite din Taxus baccata (Tisa),

- 4 exemplare din Juglans nigra (nucul negru) originar din America de Nord,

- 15 exemplare din Corila colurna (alunul turcesc), originar din Asia de Vest,

- etc.

Parcul prezinta importanta si prin gigantismul unor specii de quercinee, platan, tei, etc., fiind totodata si un excelent loc de recreere.

In parc se gaseste si monumentul si mormantul comun al generalilor Damjanics si Lahner din armata revolutionara maghiara, executati din ordinul habsburgilor la Arad la 6 octombrie 1849.

Ansamblul castelului, cu cele 2 corpuri de cladire, cladirile anexe, bazinul de inot, gradina cu sere si parcul dendrologic, sunt supuse regimului de protectie.

Biserica ortodoxa

Un alt obiectiv important il constituie biserica ortodoxa (nr. 1085) care dateaza de la mijlocul secolului XVIII, reconstruita in secolul urmator. In interior si exterior caracteristicile dominante apartin barocului. In interior se remarca si icoanele praznicale in stil bizantin donate de ctitorul bisericii in 1759.

In prima jumatate a secolului XIX, aici a fost temporar catedrala episcopala unde isi avea periodic resedinta Nestor Ioanovici, primul episcop roman din Arad (1829 - 1830). Aceasta poarta hramul “Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”.

Detalii de prezentare

Legaturile lui Petru Cernovici cu cativa lideri ai miscarii nationale sarbe si romanesti, cat si cu o serie de diplomati straini rezidenti la Belgrad, sunt privite cu ochi rai de catre politia austriaca. Aspectele contrastante ale vietii lui Petru Cernovici ii vor aduce dizgratia aristocratiei maghiare. Va fi nevoit sa-si vanda cea mai de pret proprietate: mosia de la Macea. Noul proprietar, contele Karolyi de “Nagy Karoly” (Careii mari), intra in posesie in anul 1862. Fiind una din persoanele cele mai de vaza ale Ungariei, isi va imparti timpul la Macea si celelalte proprietati ale sale.

Intre anii 1862-1886 este construita a doua aripa a castelului. Mult mai ampla, cu elemente eclectice, ea da amprenta intregii constructii, asema­nandu-se cu modelele in voga din Franta. La sfarsitul secolului XIX, proprietar era Karolyi Tibor, fiul lui Gyorgy. Separate de parc, cele 100 ha de padure plantata si populata cu fazani existau deja in acel moment.

Este mai mult decat sigur ca angajarea “cunoscutului gradinar Prohaska”, in anul 1900, determina contopirea parcului cu aceasta padure plantata sub noul stapan. Din motive de ordin familial (casatoria cu rudenia sa Karolyi Melinda) Karolyi Gyula tinde sa locuiasca mai mult timp aici, mai ales in sezonul cald. Dorind sa imortalizeze pentru marele public aspecte din parc si castelul de la Macea il cheama pe fotograful Ruhm Odon din Arad, la inceputul secolului XX, sa execute cliseele necesare reproducerii imaginii negative de pe sticla pe hartie. Iedera decoreaza turnul inalt si unul din cele 2 turnuri joase. Este amenajat ochiul de apa cu o fantana arteziana si bazinul de inot, se amenajeaza terenul de tenis, rondurile de flori, se mareste reteaua de alei si se introduc noi plante ornamentale. Tot in aceasta perioada se adauga la corpul vechi al castelului o terasa metalica ampla, la care se accede din exterior pe trepte metalice.

Dupa primul razboi mondial parcul trece printr-o perioada de regres. Nu se mai fac amenajari, iar lucrarile de intretinere sunt reduse ca volum. Unul dintre motive il constituie exproprierea terenului agricol detinut de mosierul Karolyi, cu exceptia parcului si a unei suprafete de aproximativ 900 iugare cadastrale (in jurul a 500 ha), ceea ce insemna o reducere a suprafetei agricole (implicit a veniturilor castelului) cu peste 4/5, daca tinem seama de datele din anul redactarii monografiei comitatului Arad (1897).

In anul 1939 parcul ajunge in proprietatea medicului Adam Iancu din Curtici care defriseaza o suprafata de aproximativ 10 ha, fiind inceputul starii de regres a parcului. Ea va continua pana in anul 1968 cand se iau masuri de protectie si reamenajare.  

Gradina Macea

Situata in vatra comunei Macea, avand o latura spre exterior, Gradina Botanica a Universitatii de Vest “Vasile Goldis” din Arad se constituie ca o importanta baza didactica si de cercetare pentru studentii si corpul didactic de la facultatile de profil ale Universitatii.

Desi e amenajata ca un tot unitar, Gradina prezinta trei parti distincte. Prima parte are o suprafata de circa10 ha, in care se gasesc diverse amenajari destinate publicului larg. Cea de-a doua ocupa 3,5 ha si cuprinde Colectia dendrologica, de o mare valoare stiintifica, destinata specialistilor in domeniu. Accesul publicului larg in acest sector se face numai in grupuri, sub indrumarea unui ghid. Ultima parte, ocupa o suprafata de circa 8 ha si cuprinde portiuni cu vegetatie forestiera, speciile lemnoase predominante fiind: stejarul, salcamul, artarul, stejarul rosu, sambovina americana si altele.

Inca de la intrare vizitatorul este fascinat de maretia unui stejar cu varsta de aproximativ 300 de ani, declarat “Stejarul Unirii” in luna iunie 2003. In partea dreapta se afla Alpinariul, amenajat incepand din primavara anului 1986. Sunt cultivate plante specifice zonei montane si alpine. Dintre raritatile intalnite amintim floarea de colt si garofita Pietrei Craiului. In apropiere se afla un exemplar de arbore de matase, originar din Asia de sud-vest care infloreste toata vara si incanta prin frumusetea si bogatia florilor sale roz. Inrudit cu el este salcamul rosu, un arbust aflat langa aleea principala care atrage atentia atunci cand este inflorit.

Aleea principala a Gradinii este marginita de garduri vii de cimisir, exemplare de cires japonez cu ramuri pendente si cu flori roz care se deschid in luna mai. Din loc in loc aleea este intrerupta de ronduri cu flori. In partea stanga se afla 2 exemplare de cedru algerian, iar in fata lor o colectie care grupeaza specii si soiuri de stanjenei.

In fata castelului se afla expus bustul lui Vasile Goldis, mentorul spiritual al Universitatii de Vest “Vasile Goldis” din Arad. De asemenea, in Gradina Macea se afla si statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Pavel Mercea, sculptor originar din Macea. De acelasi autor sunt realizate si cele 6 busturi ale poetilor ardeleni, busturi care incadreaza statuia marelui poet, precum si monumentul Gelu, Glad si Menumorut amplasat in scuarul din fata Gradinii Botanice.

Gradina botanica cuprinde peste 1900 dendrotaxoni si numeroase specii ierboase.

S-a urmarit mentinerea plantelor ierboase spontane, reprezentate in prezent prin urmatoarele categorii:
- plante ruderale,

- buruieni caracteristice culturilor agricole,

- plante de pasuni si fanete,

- plante caracteristice ecosistemelor forestiere,

- plante subspontane.

Raspandite pe intreaga suprafata a gradinii se afla un numar de 14 exemplare monumentale de arbori, apartinand la mai multe specii si care au fost incluse in lista arborilor ocrotiti datorita varstei, precum si dimensiunilor apreciabile.

La intrare in gradina, pe partea dreapta se afla amenajat alpinariul, unde au fost introduse specii caracteristice florei montane si alpine din tara noastra. Aici vizitatorii pot admira floare de colt, garofita Pietrei Craiului, ochiul boului de munte, etc.

In 1984 se infiinteaza colectia genului iris, care numara peste 50 de specii. In acelasi an apare sectorul plante ornamentale ierboase. In 1985 apare colectia plante tinctoriale. Colectia cuprinde grupate pe culorile rosu, galben, portocaliu, negru si verde, plantele utilizate in industria casnica si artizanala. Exista si o micuta colectie de plante aromate, colectia de plante medicinale si colectia de plante toxice, avand ca scop sa atraga atentia asupra pericolului utilizarii lor ca plante medicinale.
De asemenea, exista un sector numit legenda, destinat ca teren sportiv sau teren pentru odihna si relaxare.

Apare si sectorul Poiana Eminescu, amenajata in memoria marelui poet. Aici se afla o alee cu “Plopii fara sot” la capatul careia domina un tei majestos, iar alaturi un palc de mesteceni incearca sa aminteasca de “Padurea de argint”.

Merita sa mentionam si colectia dendrologica propriu-zisa care ocupa o suprafata de 3,5 ha, sectorul plante ornamentale lemnoase, sectorul Zoo, sectorul pepiniera, sectorul plante acvatice, colectia familiei ericaceae, in prezent 33 de specii si sectorul arta monumentala, care cuprinde sculpturi in piatra ale unor artisti foarte cunoscuti.

Prin modul de organizare si sortimentatie, Gradina Botanica din Macea se constituie ca un important obiectiv cultural, stiintific si didactic ce poate sa-si aduca o importanta contributie in formarea constiintei ecologice. Numeroasele manifestari cultural-educative organizate aici au ca scop informarea publicului larg, in special a tineretului, cu tot ce este esential in domeniul atat de vast al ecologiei, al cunoasterii si ocrotirii naturii. Nu poate fi incheiata aceasta scurta prezentare a gradinii Macea fara precizarea ca in tot acest interval, incepand din 1968 si pana in prezent, intreaga activitate de amenajare si dezvoltare a gradinii a fost depusa cu o rara pasiune si abnegatie de catre profesorul Pavel Covaci din localitatea Macea, ajutat din plin de catre primaria Macea si alte institutii culturale din Arad.

Concluzii

In prezent, Parcul dendrologic Macea este declarat rezervatie stiintifica si ocrotit de lege. Activitatile ce se desfasoara in parc cuprind lucrari de intretinerea colectiilor de plante, amenajari de noi sectoare, producerea de material seditor, schimb de seminte cu unitati atat din tara, cat si din strainatate, observatii si cercetari stiintifice. In prezent, gradina precum si castelul, bine renovat si amenajat ca baza de protocol si pentru practica studenteasca, apartin de Universitatea de Vest “Vasile Goldis” din Arad.