Interferente.ro Turism Obiective turistice Parcul Dendrologic Dofteana Haghiac

Joi, 12 Mai 2011 15:59

Parcul Dendrologic Dofteana - Haghiac

 

Informatii generale, situare geografica si acces

Parcul Dendrologic Dofteana este o rezervatie stiintifica dendrologico-silviculturala formata din peste 660 de specii si varietati de arbori care se intinde pe o suprafata de 24 ha.

Colectia dendrologica Dofteana se afla in regiunea Carpatilor Orientali, muntii Nemira. Se intinde pe terasa mijlocie a vaii Dofteana, afluent al raului Trotus. Spre est si nord-est, parcul se invecineaza cu vatra satului Haghiac care continua aceasta terasa, platou pana la zona de confluenta a paraului Dofteana cu raul Trotus. 

In ceea ce priveste pozitia geografica si asezarea, arboretumul este asezat pe raza comunei Dofteana, judetul Bacau, la periferia sud-vest a satului Haghiac, la o distanta de 4 km de gara Dofteana si soseaua nationala Adjud-Comanesti si la 13 km nord-vest de Targu Ocna.

 

Scurt istoric

Intemeiat la inceputul secolului XX, din punct de vedere forestier, arboretumul constituie un punct de aclimatizare a speciilor exotice si, mai ales, a speciilor exotice de interes forestier.

Arboretumul Dofteana este proprietatea Inspectoratului Silvic Judetean Bacau si pentru importanta si valoarea sa stiintifica a fost declarat monument al naturii, fiind in evidenta Academiei Romaniei.

Parcul Dendrologic Dofteana a luat fiinta prin amenajarea unui fost izlaz ce apartinea domeniului Creditului Funciar Rural Dofteana, fiind infiintat in 1908 de un impatimit silvicultor, inginerul Iuliu Moldovan.

Originar din Arad, Iuliu Moldovan a lucrat ca sef de ocol silvic in Slovacia si apoi ca inspector in inspectia de stat a Imperiului Austro-Ungar din Viena, insa a trecut ilegal in Romania si si-a continuat pasiunea aici. Pentru ca era un prieten al familiei Bratianu si pentru ca aceasta familie domina politica romaneasca a timpului, Moldovan a venit impreuna cu ei la Dofteana, unde bratienii au cumparat teren si padure si i-au asigurat silvicultorului fondurile necesare pentru constituirea unui parc dendrologic.

Iuliu Moldovan a lucrat aici pana in 1936, anul in care s-a stins din viata, chiar in mijlocul parcului, dupa cum spun batranii satului. Iuliu Moldovan a adus in parc seminte forestiere din America, Asia si Europa si a facut ani de zile cercetari pe circa 3.000 de specii de arbori si arbusti. Multe dintre specii s-au aclimatizat foarte bine si au rezistat si constituie baza multor paduri din zona.

Imediat dupa 23 august 1944 a avut loc si prima mare distrugere a parcului, cand satenii, instigati de bolsevici, au distrus o buna parte din parc, cladirile existente si arhiva.

Dupa 1947 s-a inceput refacerea parcului si s-a continuat cercetarea speciilor forestiere. In acest parc exista solarii si pepiniere in care se produc anual puieti pentru a fi plantati in mai multe judete. Parcul este inregistrat intre obiectivele ocrotite si de Academia Romana si se afla, in prezent, in Programul de cercetare si protectie al acesteia. Parcul se afla in perimetrul rezervatiei naturale Muntii Nemira, pe care Academia a declarat-o in anul 2000 rezervatie naturala.

 

Atractie naturala - Prezentare

Suprafata totala a arboretului este de 36 ha, din care suprafata efectiva ocupata de colectie este de 24 ha.

Referitor la conditiile pedoclimatice, fata de pozitia geografica a locului, clima are caracter continental, cu aspect de clima racoroasa si umeda, caracteristica Carpatilor Orientali, iar solurile fac parte din clasa de soluri de padure din etajul padurilor de foioase si amestecului de fag cu rasinoase.

Arboretumul Dofteana este deosebit prin colectia de rasinoase exotice care contine specii ca: Pinus strobes, Pinus Jeffreyi Get B, Pinus ponderosa Lows, Pinus wollichiana A. B. Joks, Pinus baucsiana, Pinus contorta, Larix decidua var. polonica, Larix koenupferi, Picea orientalis, Picea obovata, Thuia plicata, Pseudotsuga meuziesii.

In anii urmatori s-au plantat noi biogrupe de puieti din specii exotice ca: Criptomeria Japonica, Juniperus virginiana, Pseudotsuga menziesii, Thuia occidentalis, Carya Globra, Diospyros virginiana.

Speciile de arbusti decorativi se integreaza armonios in peisajul arborescent, care, in perioada de infrunzire si inflorire, dau viata si gratie. Incepand cu galbenul clopoteilor de aur (Forsitia), cu rozetele de diferite nuante ale gutuiului japonez, cu cupele violete ale Magnoliei X. Soulangeana si rosii-violete ale Magnoliei liliflora, se creaza in arboretum o atmosfera de eleganta si parfum ce sporeste frumusetea peisajului primavaratec.

 

Iata cateva caracteristici ale speciilor lemnoase exotice din colectia Dofteana:

- Chamaecyparis  lawsoniana Parl. (Cedru de Oregon)

In prima tinerete realizeaza cresteri anuale relative mari (peste 50 cm). Specia fructifica abundant, o data la 2 ani si se poate regenera natural.

- Larix kaemperi Carr. (Larice japonez)

Fructifica abundent si de timpuriu si poate fi folosit si ca specie ornamentala.

- Juniperus virginiana L. (Ienupar de Virginia)

Este o specie cu forma globuloasa conica cu frunzis des care sufera mult de doboraturi de vant si din cauza zapezilor abundente.

- Pinus contorta Doug. v. contorta  (Pinul de coasta) si Pinus contorta Doug v. latifolia (Pinul muraian)

Aceste specii au aspect piramidal, coroana deasa, fiind specii cu deosebita importanta ornamentala. Tot specii de interes ornamental sunt: Pinus jeffreyi (Pinul de Jeffreyi), Pinus ponderosa Laws (Pinul galben), Pinus  nigra Arn. (Pinul negru), Pinus wallichiana A.B.Jacks (Pinul de Himalaia )

- Pseudotsuga  menziesii Franco v. menziesii (Duglas verde )

Are un coranament care rezista greu la conditiile climatice si de vegetatie de la noi din tara.

- Thuja plicata Don. (Tuie gigantica)

Se bifurca de la sol, fructifica abundent, se regenereaza natural.

- Liriodendron tulipifera L. (Arborele lalea - tulipier)

Este o specie cu importanta economica (da un furnir frumos si neted) si forestiera.

- Platanus occidentalis L. (Platan de vest)

Se comporta bine in conditiile stationale si climatice de la Dofteana.

- Quercus palustris Muench (Stejar de apa)

Are valoare economica si ornamentala.

- Quercus velutina Lam. (Stejar negru)

Fructifica foarte rar si putin, dar este o specie de mare valoare ornamentala datorita frunzelor mari si lucitoare.

 

Specii lemnoase cultivate si spontane, existente si reprezentative in arboretumul Dofteana (peste 1300 de specii):

- brad (10 specii printre care amintim: brad grecesc, brad de Cilicia - Asia mica, brad faxon - estul Chinei)

- chiparos (25 de specii: California, Japonez)

- Ginko biloba                                                  - saschiu

- ienupar (14 specii)                                                      - dirmox

- larice (6 specii)                                                           - colocoti                     

- molid ( 23 de specii)                                                   - sorb

- pin (28 de specii)                                                       - scorus (19 specii)

- tisa (6 specii)                                                              - crusin

- tuie (22 specii)                                                           - malin

- artar (15 specii)                                                          - platan

- paltin                                                                          - taula                          

- jugastru                                                                      - arbore de pluta

- dracila (18 specii)                                                       - magnolie (10 specii)

- cimisir                                                                        - caprifoi

- caragana                                                                    - clopotei

- carpen                                                                       - salba moale

- catalpa (6 specii)                                                        - salcioara

- simbovina                                                                   - abanos

- corn (18 specii)                                                          - ghimpe

- fag                                                                             - calin

- stejar-paducel                                                                       

Arboretumul Dofteana constituie o valoroasa colectie de specii lemnoase in special de rasinoase, atat din Moldova cat si din tara. 

Spatiul din arboretumul Dofteana mai cuprinde peste 250 de specii erbacee, de a carei ingrijire se ocupa cu multa pasiune conducerea Ocolului Silvic Tg. Ocna in frunte cu inginerul Hadarag Emil.

Varsta la care au ajuns unele specii, 50-70 ani, precum si dimensiunile realizate, cercetarile efectuate asupra comportarii lor, ne duc la concluzia ca multe specii exotice au o valoare forestiera deosebita.

In aceasta rezervatie exista, in prezent, solarii si pepiniere, iar anual se produc 300.000 de puieti pentru plantat in mai multe judete ale tarii.

Stilul peisager al parcului este de tip englezesc, cu alei curbe si cu o forma neregulata a parcelelor. La Dofteana-Haghiac, natura inca este la ea acasa in toata splendoare ei!

 

Arboretumul prezinta o deosebita importanta forestiera botanica, didactica, stiintifica si social-culturala.

Importanta stiintifica a arboretumului consta in faptul ca aceasta colectie constituie o baza de cercetare si experimentare in cadrul a numeroase teme de cercetare si anume:

- aclimatizari si introduceri de noi specii exotice obtinute prin schimburi de seminte internationale si faze de creare a plantatiilor pilot cu speciile mai importante din punct de vedere forestier, existente in colectie;

 - ameliorarea prin hibridare si selectie a unor proveniente si specii de pini, precum si plantatii cu diverse proveniente indigene si exotice de pin negru;

 - ameliorarea pe cale genetica a molidului. In cadrul acestei teme s-au recoltat altoaie din diferite specii de molid cu care s-au altoit puieti si creat plantaje. Acestea vor constitui o noua baza de cercetare pentru ameliorarea genetica a molidului prin hibridari;

 - urmarirea comportarii speciilor exotice din punct de vedere al rezistentei la factorii climatici din Moldova, al productivitatii si al calitatii lemnului pentru producerea de furnire estetice, in vederea extinderii lor in culturi de productie;

 - producerea de material vegetativ pentru crearea de culturi experimentale comparative cu diverse specii exotice de pini mai ales in cadrul unor teme de cercetare ce urmaresc producerea lemnului pentru celuloza, producerea de rasina, completarea regenerarii naturale in scopul innobilarii arboretelor de foioase si chiar de rasinoase.

Din punct de vedere social-cultural, Parcul Dendrologic Dofteana constituie un minunat loc de relaxare, excursii si instruire pentru locuitorii comunei Dofteana, dar si ai localitatilor din imprejurimi: orasele Tg. Ocna si Comanesti, cat si din municipiile Bacau si Onesti, etc.

 

Concluzii

Parcul dendrologic Dofteana este creatia maiastra a unuia dintre cei mai mari si pasionati silvicultori, Iuliu Moldovan, care a sadit langa fiecare puiet o parte din sufletul sau si unde zi de zi a privit cum cresc scumpii lui arbori, carora le-a purtat o grija permanenta. Arboretumul Dofteana constituie o valoroasa colectie de specii lemnoase, in special de rasinoase, atat din tara noastra cat si din alte tari. Arboretumul prezinta o deosebita importanta forestiera botanica, didactica, stiintifica si social-culturala, aici avand loc instruirea studentilor de la Facultatea de Silvicultura din Brasov cat si a elevilor de la liceele silvice din Moldova (Piatra Neamt, Comanesti, Campulung).

 

 

Surse si adrese web utile:

www.dofteana.ro

www.culturabacau.ro

 

Addthis

Newer news items:
Older news items: