Interferente.ro Turism Romania Parcul natural Lunca Joasa a Prutului Inferior

Sâmbătă, 13 Septembrie 2014 01:46

Parcul natural Lunca Joasa a Prutului Inferior

Prutul, unul dintre cele mai lungi rauri din aceasta parte a Europei, porneste din Carpatii Padurosi, de pe teritorul Ucrainei si, dupa 953 de kilometri, isi revarsa apele in Dunare, la est de Galati, langa orasul Reni. Chiar aici, la granita naturala dinte Romania si Ucraina si mai apoi cu Republica Moldova, se suprapune, pe meandrele raului, o lunca larga, impresionanta chiar, care da si numele parcului national.

Adevarata poarta spre Delta Dunarii, Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior a fost creat in anul 2004, in estul judetului Galati, la granita cu Republica Moldova. Din totalul de 8.247 de hectare, 4.925 sunt reprezentate de zonele umede, 2.627 de padure si pajisti umede, iar celelalte habitate se intind pe 695 de hectare.

Prutul se domoleste in lacul de acumulare din spatele barajului de la Stanca-Costesti, iar lunca poate gazdui, temporar, marile cantitati de ape din bazinul sau superior. Pe langa amenajarile de tipul indiguirilor si incintelor piscicole, canalelor si zonelor mlastinoase, pe cursul raului se gasesc numeroase bacuri si balti naturale: Mata, Carja, Pochina, Zatun, Vladesti, ba chiar unul antropic, lacul Brates.

Cu o astfel de retea hidrologica, in anii ploiosi, lunca se intinde cu mult fata de dimensiunile ei obisnuite, prin paduri, pasuni si ogase, dupa ce Prutul porneste in forta la vale de la barajul Stanca-Costesti. Cand apele se intalnesc, pasarile, celelalte animale iubitoare de apa si, bineintels, pestii isi gasesc cel mai bun mediu.

O noua viata

La sfarsit de iulie si inceput de august 2008, Prutul a inundat lunga larga, dintr-o margine in alta, transformandu-se intr-un imens lac a carui curgere s-a dovedit adesea vijelioasa si inspaimantatoare. De pe urma ploilor care au umflat raul au beneficiat flora si fauna din Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior, creat pentru protectia si conservarea biodiversitatii unui spatiu dominat de prezenta apei. Rau pentru oameni si bunurile lor, dar benefic pentru viata de pe cele 4.925 de hectare de zone umede, incluse in parc.

Un paradis natural

Parcul reprezinta o arie naturala de mare valoare stiintifica. El include sase tipuri de habitate: paduri aluviale cu Alnus Glutinosa si Fraxinus excelsior, pajsti stepice subpanonice, mlastini de coasta baltice, rauri cu maluri maloase, cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention; galerii de Salix alba si Populus alba, lacuri naturale eutrofice cu vegetatie de tip Hydrochasition. Aria parcului apare ca un spatiu divers, in care, alaturi de nuferii albi imaculati, se intalnesc specii cum ar fi: Utricularia vulgaris, Trapa natans, Lemna trisulea, Rubus caesius, Astragalus dasyanthu, Carex acutiformis sau Iva xanthifolia.

Refugiu pentru pasari

O fauna diversa pune laolalta speciile acvatice, limnicole, rapitoare si silvicole. Aici traiesc aproximativ 230 de specii de inaripate, din care 74 sunt incluse in Directiva Pasari a U.E., iar alte 60 apar in Conventia de la Berna. In lumea apelor Prutului pot fi intalnite: Ciconia ciconia, Nycticorax mycticorax, Pooliceps cristatus, Ardea purpurea, alaturi de diverse specii de broaste: Bombina bombina, Bufo viridis, Rona ridibund si Emys orbicularis (testoasa de apa). Din cand in cand, isi face aparitia si bizamul.

Suprafata Tracului Natural se afla pe traseul a trei coridoare de migratie a pasarilor ce cuibaresc pe teritoriul Eurasiei: traseul pontic, nu motiv in plus ce sustine stratutul de arie naturala protejata si importanta ecologica a Prutului.

Addthis

Newer news items:
Older news items: