Joi, 10 Ianuarie 2013 04:00 |
Marturii, critici si citate despre Mihai Eminescu de Titu MaiorescuCeea ce caracterizeaza mai intai de toate personalitatea lui Eminescu este o asa covarsitoare inteligenta, ajutata de o memorie careia nimic din cele ce-si intiparise vreodata nu-i mai scapa (nici chiar in perioadele bolnave declarate), incat lumea in care traia el dupa firea lui si fara nici o sila era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce si le insusise si le avea pururea la indemana. In aceeasi proportie tot ce era caz individual, intamplare externa, conventie sociala, avere sau neavere, rang sau nivelare obsteasca si chiar soarta externa a persoanei sale ca persoana ii era indiferenta.Vreun premiu academic pentru poeziile lui Eminescu, de a carui lipsa se plange o revista germana din Bucuresti? Dar Eminescu ar fi intampinat o asemenea propunere cu un ras homeric sau, dupa dispozitia momentului, cu acel suras de indulgenta miloasa ce-l avea pentru nimicurile lumesti. Regina Romaniei, admiratoare a poeziilor lui, a dorit sa-l vada, si Eminescu a avut mai multe convorbiri literare cu Carmen Sylva. L-am vazut si eu la curte, si l-am vazut pastrand si aici simplicitatea incantatoare ce o avea in toate raporturile sale omenesti. Dar cand a fost vorba sa i se confere o distinctie onorifica, un bene-merenti sau nu stiu ce alta decoratie, el s-a impotrivit cu energie. Rege el insus al cugetarii omenesti, care alt rege ar fi putut sa-l distinga? Si aceasta nu din vreo vanitate a lui, de care era cu desavarsire lipsit, nu din sumetia unei inteligente exceptionale, de care numai el singur nu era stiutor, ci din naivitatea unui geniu cuprins de lumea ideala, pentru care orce coborare din lumea conventionala era o suparare si o nepotrivire fireasca.Cine-si da seama de o asemenea figura intelege indata ca nu-l puteai prinde pe Eminescu cu interesele care ademenesc pe cei mai multi oameni. Luxul starii materiale, ambitia, iubirea de glorie nu au fost in nici un grad obiectul preocuparilor sale. Sa fi avut ca redactor al Timpului mai mult decat a avut, sa fi avut mai putin, pentru micile lui trebuinte materiale tot atat era. Numai dupa izbucnirea nebuniei, in intervalele lucide, in care se aratau insa felurite forme de degenerare etica, obisnuite la asemenea stari, devenise lacom de bani.Prin urmare, legenda ca mizeria ar fi adus pe Eminescu la nebunie trebuie sa aiba soarta multor alte legende: sa dispara inaintea realitatii.Si nici munca speciala a unui redactor de ziar nu credem ca trebuie privita la Eminescu ca o sfortare impusa de nevoie unui spirit recalcitrant. Eminescu era omul cel mai silitor, vesnic cetind, meditand, scriind. Lipsit de orice interes egoist, el se interesa cu atat mai mult la toate manifestarile vietii intelectuale, fie scrierile vreunui prieten, fie studierea miscarii filozofice in Europa, fie izvoarele istorice, despre care avea cunostinta cea mai amanuntita, fie luptele politice din tara. A se ocupa cu vreuna din aceste chestii, a cugeta si a scrie asupra lor era lucrul mai potrivit cu felul spiritului sau. Si energia cu care a redactat “Timpul”, inaltimea de vederi ce apare in toate articolele lui, puterea neuitata cu care in contra frazei despre nationalismul liberal al partidului de la guvern a opus importanta elementului autohton sunt o dovada pentru aceasta.Cu o asa natura, Eminescu gasea un element firesc pentru activitatea lui in toate situatiile in care a fost pus: la biblioteca, pentru a-si spori comoara deja imensa a memoriei sale; ca revizor scolar, pentru a starui cu limpezimea spiritului sau asupra noilor metode de invatamant; in cercul de amici literari, pentru a se bucura fara invidie sau a rade fara rautate de scrierile cetite; la redactia “Timpului”, pentru a biciui frazeologia neadevarata si a formula sinteza unei directii istorice nationale - in toate aceste ocupari si sfere Eminescu se afla fara sila in elementul sau.Daca ne-ar intreba cineva: a fost fericit Eminescu? Am raspunde: cine e fericit? Dar daca ne-ar intreba: a fost nefericit Eminescu? Am raspunde cu toata convingerea: nu! Ce e drept, el era un adept convins al lui Schopenhauer, era, prin urmare, pesimist. Dar acest pesimism nu era redus la plangerea marginita a unui egoist nemultumit cu soarta sa particulara, ci era eterizat sub forma mai senina a melancoliei pentru soarta omenirii indeobste; si chiar acolo unde din poezia lui strabate indignarea in contra epigonilor si a demagogilor inselatori avem a face cu un simtamant estetic, iar nu cu o amaraciune personala. ... Seninatatea abstracta, iaca nota lui caracteristica in melancolie, ca si in veselie. Si, lucru interesant de observat, chiar forma nebuniei lui era o veselie exultanta.Cand venea in mijlocul nostru cu naivitatea sa ca de copil, care ii castigase de mult inima tuturor si ne aducea ultima poezie ce o facuse, o refacuse, o rafinase, cautand mereu o forma mai perfecta, o cetea parca ar fi fost o lucrare straina de el. Niciodata nu s-ar fi gandit macar sa o publice; publicarea ii era indiferenta, unul sau altul din noi trebuia sa-i ia manuscrisul din mana si sa-l dea la “Convorbiri literare”.Si daca pentru poeziile lui, in care si-a intrupat sub o forma asa de minunata cugetarile si simtirile, se multumea cu emotiunea estetica a unui mic cerc de amici, fara a se gandi la nici o satisfactie de amor propriu: daca el se considera oarecum ca organul accidental prin care insasi poezia se manifesta, asa incat ar fi primit cu aceeasi multumire sa se fi manifestat prin altul, ne este permis a conchide nu numai ca era nepasator pentru intamplarile vietei externe, dar si chiar ca in relatiile lui pasionale era de un caracter cu totul neobisnuit. Cuvintele de amor fericit si nefericit nu se pot aplica lui Eminescu in acceptiunea de toate zilele. Nicio individualitate femeiasca nu-l putea captiva si tine cu desavarsire in marginirea ei. Ca si Leopardi in Aspasia, el nu vedea in femeia iubita decat copia imperfecta a unui prototip nerealizabil. Il iubea intamplatoarea copie sau il parasea, tot copie ramanea, si el, cu melancolie impersonala, isi cauta refugiul intr-o lume mai potrivita cu el, in lumea cugetarii si a poeziei. De aci “Luceafarul” cu versurile de la sfarsit:Ce-ti pasa tie, chip de lut,
|
Donald Zolan biografie si picturi Donald Zolan este un pictor de origine americana (1937-2009), supranumit “pictorul copiilor”. Donald Zolan a inceput sa picteze de la varsta de 3 ani, iar la...
Read moreSergiu Nicolaescu, Nemuritorii, film “Nemuritorii” este un film romanesc din 1974, regizat de Sergiu Nicolaescu. Scenariul filmului Nemuritorii este o adaptare cinematografica realizata de Sergiu Nicolaescu a scenariului „Dupa furtuna” publicat...
Read moreDulceata de caise - retete Caisele sunt unele din cele mai gustoase fructe. Din ele poti obtine dulceturi aromate delicioase. Dulceata de caise este potrivita pentru desert, prajituri si umplutura pentru...
Read morePoezii de primăvară - George Bacovia Note de primavară Verde crud, verde crud ...Mugur alb, şi roz, şi pur,Vis de albastru şi de-azur,Te mai văd, te mai aud !
Read moreZiua Copilului - poezii De 1 Iunie sarbatorim Ziua Copilului. Va dedicam cateva poezii de Ziua Copilului. Pastrati zambetul pe buze, fiti veseli si bucurati-va impreuna - parinti si copii - ...
Read moreAjunul Bobotezei - obiceiuri si traditii Pe 5 ianuarie e Ajunul Bobotezei. Cu aceasta ocazie exista numeroase credinte, obiceiuri si traditii. Ajunul Bobotezei sau Botezul Domnului cade intotdeauna pe...
Read moreFelicitări animate de Dragobete Dragobetele este la români sărbătoarea tinereţii şi a dragostei. Legendele spun că sărbătoarea îşi are rădăcinile în tradiţiile dace şi în credinţa acestora într-un zeu al iubirii....
Read moreDoina olteanului Va oferim spre lectura o doina veche, “Doina olteanului”, culeasa de Niculae Tinea – Liceni Romanati. Frunza verde de lipan, M-a facut...
Read moreMos Nicolae - imagini animate Imagini animate cu Mos Nicolae: Sfantul Nicolae impartind cadouri precum si imagini specifice sarbatorilor de iarna si sarbatorii de 6 decembrie. Pentru a vedea imaginea animata...
Read moreSarbatori si obiceiuri taranesti - Dragaica Dragaica se serbeaza de Sanziene, la 24 iunie. Dimitrie Cantemir a consemnat-o ca avand inceputul in Moldova, in veacul VII. Este, de asemenea, atestata in...
Read moreHalloweenul din perspectiva Bibliei si religiei crestine Pentru crestini este foarte important de stiut modul in care religia si Biblia privesc tot ceea ce este legat de noaptea de Halloween. Halloweenul are...
Read moreCentenarul Marii Uniri - imagini si planse de colorat Copiii sunt bucuria noastra, vlastarele care trebuie sa duca mai departe bucuria si mandria de a fi roman. Sa fim alaturi de...
Read moreRetete – dovleac Supa de dovleac Ingrediente: 1 dovleac mare 2 cepe 50 gr. unt sau margarina 4 rosii mari 100 ml smantana frunzulite de patrunjel verde 1 morcov 1 telina mica sare si piper dupa gust
Read moreBoli cu transmitere sexuală - Sifilisul Sifilisul este una dintre cele mai răspândite boli cu transmitere sexuală şi este o boală gravă prin consecinţele pe care le are în timp asupra...
Read moreHoroscop Gemeni august 2014 Afla horoscop Gemeni august 2014. Afla previziunile astrologice pentru luna august 2014 pentru zodia Gemeni: dragoste, cariera si bani, sanatate.
Read moreFelicitari si imagini animate de iubire cu mesaje pentru Valentine’s Day S-ar putea spune ca februarie e luna iubirii, iar acest lucru ar trebui sa va provoace si sa va deschida...
Read more