Interferente.ro Sanatate Boli si afectiuni Complicatiile oculare ale diabetului

Luni, 26 Noiembrie 2012 14:09

Complicatiile oculare ale diabetului

La nivel mondial exista milioane de nevazatori, lipsiti din pacate de unul dintre cele mai importante simturi de relatie cu mediul inconjurator. Daca in tarile slab dezvoltate locul intai intre cauzele orbirii este disputat intre trahom, oncocercoza si malnutritie, boli ale saraciei si lipsei de igiena, in tarile mai dezvoltate locul intai este detinut de diabetul zaharat. Boala a civilizatiei, a stresului, a alimentatiei nerationale, chiar daca incrimineaza si un factor ereditar, legat dupa toate probabilitatile de antigenele leucocitare HLA, aceasta tinde sa devina un veritabil flagel al secolului nostru.

Manifestarile oculare ale diabetului zaharat sunt diverse, si cum este infinit mai lesne sa previi o infirmitate grava decat sa o combati dupa ce aceasta s-a instalat, consideram ca este necesar ca ele sa fie cunoscute de cei afectati. 

Una dintre primele manifestari oculare ale diabetului zaharat, uneori necunoscut inca de bolnavi, care se intalneste mai ales la purtatorii de ochelari, este acea “nepotrivire a ochelarilor” nejustificata prin nimic. Folosind ochelarii pentru citit, unele persoane constata, mai ales dupa mese, ca acestia sunt “prea puternici”, poate chiar inutili, in timp ce vederea la distanta este slaba, fenomen inexistent inainte de mese, cand individul vedea bine la distanta, dar prost la citit. Acest lucru este relativ usor de explicat: cresterea nivelului glucozei in sange dupa mese se reflecta si la ochi, printr-o crestere a glucozei la nivelul cristalinului, ceea ce amplifica artificial numarul de dioptrii al acestei lentile intraoculare, determinand o miopie pasagera. In conditii de foame, cand glicemia scade la nivelul sau obisnuit sau poate usor sub normal, aceasta miopie dispare si totul revine la normal. Astfel de fenomene trebuie sa determine persoanele care au depasit varsta de 40 de ani sa-si controleze glicemia. Este un semn aproape la fel de important ca si setea de apa a diabeticului.

Tot cresterea glicemiei este responsabila, de manifestari edematoase (inflamatorii) ale irisului: un ochi rosu extrem de dureros, cu lacrimare abundenta si incetosarea vederii, simptomatologie care cedeaza spectaculos la cantitati mai de insulina injectata intravenos.

Exista insa tulburari infinit mai grave determinate de diabet. Printre acestea mentionam retinopatia diabetica. De fapt, retinopatia diabetica reprezinta consecintele oculare ale unei suferinte profunde a vaselor sanguine, cu precadere ale celor mici (capilare, arteriole, venule), suferinta prezenta peste tot in organismul bolnavului de diabet de cel putin 15 ani. Dar cum ochiul este singurul organ care permite examinarea directa a vaselor de sanguine. Se poate spune ca aspectul fundului de ochi da o imagine elocventa asupra sanatatii intregului sistem circulator.

Intr-o prima faza a retinopatiei diabetice, suferinta retiniana nu este mult deosebita de suferinta retiniana din ateroscleroza sau din hipertensiunea arteriala: arterele sunt mai subtiti, cu spasme, iar venele mai dilatate. Un examen de mare finite – angiofluorografia retiniana – poate evidentia in acest stadiu mici varicozitati, asa-numitele “microanevrisme”, punctul de plecare al viitoarelor hemoragii.

Ulterior, in faza a doua, apar hemoragii retiniene, edeme, exsudate. Aceste doua prime faze ale retinopatiei diabetice sunt faza in care, intervenindu-se prompt si corect, boala poate fi mult temporizata. Este vorba, desigur, in primul rand de o reducere a glicemiei la nivelul normal, prin regim alimentar si tratament medicamentos, stabilite de specialist. In acest stadiu, oftalmologul va interveni, indicand trofice vasculare, antihemoragice, vasodilatatoare si vitamine. Acestea sunt si stadiile in care tratamentul cu lumina de mare intensitate (laser cu argon, in special fotocoagulare cu xenon) este extrem de eficace.

Cand stadiile I si II ale retinopatiei diabetice sunt depasite, la nivelul retinei tesutului nobil retinian incepe sa fie inlocuit cu un tesut de neoformatie – fibrina hemoragiilor resorbite – determinandu-se aderente retractile intre retina si vitros (umoarea sticloasa). Este faza retinopatiei diabetice proliferante, in care retina ajunge, de la un anumit moment, sa fie “acoperita” de o veritabila membrana fibrinoasa preretiniana sau intraoculara; ulterior, apar mari hemoragii in vitros, dezlipire de retina, glaucom secundar.

Posibilitatile de tratament in faza retinopatiei proliferante si a complicatiilor sale sunt extrem de limitate. Exista tehnici chirurgicale oftalmologice foarte laborioase, care permit uneori inlocuirea vitrosului inundat de sange si de fibrina cu o substanta transparenta si, eventual, chiar fragmentarea membranei preretiniene. Aceasta tehnica chirurgicala intrata si in arsenalul terapeutic se numeste vitrectomie. Cu toata tehnica impecabila, rezultatele sale functionale sunt deseori modeste, datorita marelui grad de alterare retiniana, retina fiind mascata de opacitatile din vitros.

Tot o complicatie a diabetului o constituie adesea cataracta. Aparitia cataractei la diabetici se explica prin acumularea de glucoza si de produse de metabolism ale acesteia la nivelul cristalinului.

Desigur, ca in toate cazurile de cataracta, bolnavul poate fi operat, dar operatia nu se poate face decat in conditiile in care glicemia este redusa la un nivel preoperator acceptabil, cat mai aproape de limita normalului. Pe de alta parte, prognosticul functional al operatiei de cataracta la diabetic este in functie de gradul de alterare a fundului de ochi, datorita retinopatiei diabetice intotdeauna prezenta.

Din cele expuse rezulta gravitatea consecintelor oftalmologice ale diabetului, dificultati deosebite intampinate in tratamentul acestora, precum si rezultatele, in general, modeste. De aceea, cunoscandu-se ca este mult mai usor sa previi decat sa tratezi, este bine ca orice diabetic sa se supuna cu regularitate si examenului oftalmologic, spre a descoperi din vreme primele semne ale complicatiilor oculare ale acestei grave boli.

Dr. M. Olteanu, dr. B. Carstocea

                                                                                                       

Addthis

Newer news items:
Older news items: