Wernigerode - orasul castel din Harz

Wernigerode este un vechi oras german, situat la baza versantului nord-estic al Muntilor Harz. Partea veche a asezarii, ce dateaza de la inceputul anilor 1100, este amplasata pe o suprafata orizontala, in forma de cerc, cu diametul de circa 700 de metri. In nord-estul zonei vechi s-a ridicat orasul nou, pastrandu-se forma initiala, dar avand intindere mai mare. Cu toate acestea, orasul a ramas mic, putand fi strabatut pe jos. Inca din gara, turistul are impresia unei calatorii in lumea povestilor. Strazile inguste, curate, cladirile cu una-doua etaje, lipite unele de altele, impodobite cu flori crescute in jardiniere, linistea deplina sunt principalele caracteristici ale acestui oras mic, dominat de castelul cu acelasi nume.

Trenul aluneca lin pe terenurile verzi, proaspete, ale campiei nord-germane, dinspre orasul Halberstadt spre Wernigerode. Cand conducatorul anunta: „Calatorii care coboara in statia Wernigerode sunt rugati sa se pregateasca”, abia atunci ochii ageri ai turistului deslusesc silueta unor dealuri, care se ivesc din aburii care-i invaluie.

Un castel feudal devenit simbol al berii

Si, intr-adevar, la 120 de metri mai sus de acoperisurile caselor din orasul vechi se inalta Castelul Wernigerode: maret, suplu si sobru, asemenea unui ostas care ar sta de veghe.

Cine doreste sa urce pe dealul castelului din orasul vechi nu are decat sa mearga la Burgstrasse pana la intrarea pe strada Johann Sebastian Bach, dupa care o scara cu trepte albe, strajuita de fagi batrani, il conduce pe turist pana la poarta cetatii.

Din castelul vechi, construit intre anii 1100 si 1120 de catre contele Adalbert, nu a mai ramas aproape nimic. Asezarea a fost reconstruita, in stil baroc, intre 1671-1672, de catre contele Otto von Stolberg, care, cu incepere de la aceasta data, a adaugat numele Wernigerode la titulatura familiei sale.

Anii 1862-1865 aduc noi modificari si imbunatatiri in structura castelului. Contele Earl Otto von Stolberg-Wernigerode se afla intr-o remarcabila ascensiune politica sub cancelarul Bismark, al carui vicecancelar va deveni. Astfel, contele investeste pentru refacerea castelului suma de doua milioane de marci. Aceasta perioada este cunoscuta in istoria asezarii ca fiind cea mai infloritoare: salile palatului adapostesc banchete, dineuri, receptii, iar in capela se oficiaza nunti. Cele peste 40 de camere au fost decorate in stiluri variate, purtand denumiri specifice.

Data de 16 aprilie 1949 marcheaza momentul in care Castelul Wernigerode devine muzeu feudal, asa cum va ramane, de altfel, pana in zilele noastre.

Dintre evenimentele cultural-mondene ale anilor 1890-1900 documentele consemneaza concertele si reprezentatiile de balet, spectacolele de teatru si opera, care aveau loc pe terasa principala, in aer liber, intr-un splendid cadru natural.

Orasul si Castelul Wernigerode sunt atat de intim legate de istorie, arhitectura si frumusete, incat pe drept cuvant asezarea si-a atras denumirea de oras-castel. Farmecul aparte al peisajului a fost remarcat si de oamenii de afaceri, care folosesc imaginea castelului drept suport publicitar pentru berea produsa aici, Hasseroder, un obiectiv economic desigur, dar si o atractie turistica suplimentara.

Carmen Herca