Interferente.ro Parinti si copii Noi si copiii Poezii despre omul de zapada

Sâmbătă, 20 Noiembrie 2010 20:09

Poezii despre omul de zăpadă

 

 

poezii despre omul de zapadaVă oferim spre lectură câteva poezii despre omul de zăpadă.

 

Omul de zăpadă

de Virgil Carianopol

Bogdănel a strâns din stradă

Guguloaie de zăpadă.

Şi în curte, lângă pom,

A făcut din ele-un om.

 

Ochii negri de tăciune,

I-a făcut din doi cărbuni,

Iar în loc de nas i-a pus

Un ardei cu vârfu-n sus.

 

A luat mătura, la fel,

Şi a pus-o lângă el,

Celor care-l văd afar’

Să le pară gospodar.

 

 

Omul de zăpadă de Rusalim Mureşan

 

Ţanţoş stă-n ogradă,

Parcă-i o minune,

Omul de zăpadă

Cu ochi de cărbune.

 

Dintr-un morcov nasul,

Cuşma-i o tigaie,

Şi-n jur, la tot pasul,

Mare hărmălaie.

 

Omul de zăpadă

Parcă se gândeşte:

„Când o să mă vadă

Soarele păleşte!”

Soarele, molcomul,

Îi zâmbi oleacă

Si pe dată omul

Se făcu … băltoacă!

 

 

Omul de zăpadă

 

Nasu-i un ardei,

Ochii-s de cărbune,

Mătura sub braţ

Îi stă de minune.

 

I-am pus oala-n cap,

În loc de pălărie,

Cât va sta în ger,

Frig n-o să-i mai fie.

 

 

Omul de zăpadă

 

Sprijinit într-un toiag
Stă-n ogradă un moşneag.
Poartă-n cap o oală veche
Răsturnată pe-o ureche.

Ochii negri şi lucioşi
Sunt cărbuni din vatră scoşi
Nu-i lipseşte nici lulea.
Parcă pufăie din ea.

Iar pe piept, perechi, perechi,
Are moşul nasturi vechi
Şi mai are un nas roş’,
Ca o creastă de cocoş.

 

 

Omul de zapadă

În gradină, lângă stradă,
Şade omul de zăpadă.
L-am făcut cu mâna mea
Din covorul alb de nea.


Chiar de ninge, chiar de-i ger,
Eu mă jos frumos cu el.
Însă, când afară-i soare,
E topit de supărare.

 

Omul de omăt

 

Eu sunt omul de omăt,
Singur nu mai vreau să fiu.
N-am cu cine să mă joc
Şi pe alţi copii, nu-i ştiu.


Ce frumos v-aţi îmbrăcat!
E cumva vreo sărbătoare?
Mult mă bucur c-am aflat!

Poate că-mi va da şi mie
Un fular şi-o pălărie;


Fiindcă, astea sunt cam vechi,
Suflă vântul prin urechi ...

Şi, d-aceea am răcit.
Vorbesc gros şi răguşit.

 

 

Omul de zăpadă

 

Au făcut un om de zăpadă

Şi-ntr-atât l-au dichisit,

Că nu vor să-l lase-n stradă

Singurel şi părăsit.

 

- Un prieten, de, nu strică.

Hai cu noi, la noapte-i frig;

O să stai la căldurică

Şi-o să bei ceai cu covrig.

 

El, cu ochii de tăciune,

Cată lung şi-i vine greu:

- Rostul meu, de-acum, le spune,

E să stau aici mereu.

Mi-ar plăcea, de bună seamă,

Şi cu drag v-aş însoţi,

Însă tare mi-este teamă

Că de drag … eu m-aş topi!

 

 

Citeste si:

Poezii de iarna pentru gradinita  

Poezii de iarna pentru copii  

Ghicitori despre anotimpuri 

Iarna, Craciunul si colindatorii in poezia lui George Cosbuc

Ghicitori despre anotimpuri

Ghicitori despre omul de zapada


Related news items:
Newer news items:
Older news items: