Marţi, 30 Noiembrie 2010 13:11

Sfantul Andrei

 

Sfantul Andrei, ocrotitorul romanilor

Sfantul Andrei, sarbatorit anual pe 30 noiembrie, este o sarbatoare celebrata in toata lumea crestina, mai ales in Romania, deoarece este sfantul ocrotitor al Romaniei, ocrotitorul romanilor. Sfantul Andrei a botezat primii crestini pe teritoriul tarii noastre, in primii ani dupa inaltarea la cer a mantuitorului Iisus Hristos.

 

Viata Sfantului Andrei

Sfantul Apostol Andrei a fost din Betsaida, orasel pe malul lacului Ghenizaret, fiul lui Iona din Galileea si fratele lui Petru, primul dintre ucenicii Domnului Hristos. Inainte de a fi Apostol al Domnului, Sfantul Andrei a fost ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul. Dar, daca a auzit, a doua zi dupa Botezul lui Iisus in Iordan, pe dascalul sau Ioan, aratand cu degetul catre Iisus si zicand: “Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (Ioan, 1, 29), Sfantul Andrei, lasandu-l pe Ioan, a urmat dupa Hristos. Si astfel, l-a tras si pe Petru spre dragostea lui Hristos. Drept aceea, Sfantului Andrei i se mai spune si “Apostolul cel dintai chemat al Domnului”.

A murit pe 30 noiembrie in anul ‘60, rastignit cu capul in jos pe o cruce in forma de “X”, careia i-a ramas numele pana astazi de “Crucea Sfantului Andrei”.

 

Rugaciunea Sfantului Andrei, Cel Dintai Chemat

Doamne Dumnezeul nostru, nu intoarce dumnezeiasca Ta fata de la noi cei pacatosi, ca sa nu vina asupra-ne mania cea groaznica si infricosatoare a durerilor, care este rodul pacatelor noastre pe care in toata ziua cu nesocotinta in chip nenumarat le savarsim.
Tu esti izvorul vietii si al milostivirii; nu ne lasa, Doamne. Pentru rugaciunile Apostolului Tau Andrei, daruieste-ne noua sanatate si viata ferita de toata rautatea.
Pentru pomenirea lui cea de azi, ne intareste cu darul Tau cel stapanitor, ca din adancul inimilor noastre cu bucurie sa laudam praznuirea lui si sa slavim preasfant Numele Tau, in vecii vecilor. Amin.

 

Traditii, obiceiuri si superstitii de Sfantul Andrei

Traditiile si obiceiurile sunt numeroase de sarbatoarea Sfantului Andrei:

- Sfantul Andrei este considerat in traditia romanilor pazitorul turmelor de amenintarea lupilor, este patron si imblanzitor al lupilor, insa mai mult cu sens figurat, deoarece dacii care au fost crestinati de el se identificau cu lupii in memoria colectiva.

Se stie ce a simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur avand cap de lup. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. Astfel, Sfantul Andrei este in sine simbolul crestinarii poporului roman.

- Nu se matura toata ziua, nu se da gunoiul afara, nu se ranesc grajdurile, nu se piaptana, nu se fac zgarieturi, nu se face pomana si nu se da nimic cu imprumut.

- La miezul noptii de Sf. Andrei se deschid cerurile. In acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le asculta ce spun, moare.

- In noaptea de Sfantul Andrei, spiritele celor decedati prind puteri, de aceea se practica ritualuri de protejare a gospodariilor, oamenilor si animalelor.

- Tot de Sfantul Andrei se face si prognoza meteorologica pentru anul urmator. Potrivit traditiei, sunt necesare 12 cepe, fiecare semnificand cate o luna a anului, care se duc in podul casei de Sfantul Andrei si se lasa acolo pana in ajunul Craciunului. Atunci ele se taie pe din doua si se interpreteaza: cele care s-au stricat simbolizeaza luni cu precipitatii, iar cele care au incoltit sunt luni bune pentru agricultura.

- Noaptea Sfantului Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vraji si farmece. Fetele masoara noua cescute cu apa pline si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita.

- In noaptea de Sf. Andrei, ca sa-si viziteze ursitul, fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia cineva graul, se va marita.

- Unele fete isi pregatesc turta, pentru ea aducand apa cu gura. Pentru acest colac aduc apa neinceputa, iar produsele din care se prepara turta (faina si sare) sunt masurate cu o coaja de nuca. Dupa ce au fost coapte pe vatra, fetele isi mananca turtitele preparate, convinse fiind ca ursitii vor veni, in vis, cu apa sa le potoleasca setea.

- Tot in seara de 29 noiembrie, se aduna la o casa mai multi flacai si fete. Pe o masa, ei pun mai multe caciuli de usturoi, imprejmuite cu tamaie, smirna si cateva lumanari de la Pasti aprinse. Pun apoi pe masa diferite feluri de mancare, mananca, vorbesc si rad in toata voia buna, pana cand apar zorii zilei. Fetele isi impart intre ele usturoiul, pe care il duc a doua zi la biserica, pentru a-l sfinti preotul.

- In unele sate, copiii taie mladite din meri, ciresi sau visini si le pun in apa ca sa inmugureasca pana la Sfantul Vasile, cand fac din ele sorcove.

- Graul pus la incoltit in noaptea Sfantului Andrei este si el plin se semnificatii: un grau frumos (verde si inalt) de Anul Nou prevesteste un an bun, roditor si sanatate pentru proprietarul sau.

- O crenguta de mar pusa in apa, daca infloreste de sfantul Vasile, prevesteste un an roditor.
-
De la aceasta zi si pana la Craciun, gospodinele nu mai tes in razboi si nu torc, de frica sa nu se supere Maica Domnului pe dansele.

- Sfantul Andrei este socotit inceput de iarna, numindu-se din aceasta cauza “Andrei-de-iarna”.

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: