Bunavestire - Blagovestenia - Ziua Cucului

Bunavestire este prima sarbatoare inchinata Maicii Domnului. Denumirea ei populara este Blagovestenia (termen de origine slava care inseamna vestire buna sau veste buna). De asemenea, aceasta zi se mai numeste si Ziua Cucului.

Sarbatorile dedicate Maicii Domnului sunt: Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea in biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie), Bunavestire (25 martie), Adormirea Maicii Domnului (15 august).

La romani sarbatoarea de Bunavestire este celebrata pe 25 martie. Aceasta este ziua in care Arhanghelul Gavriil sau Gabriel a vestit-o pe Fecioara Maria ca il va naste pe Fiul Lui Dumnezeu:

„Iar in a sasea luna a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazareth, catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Si intrand ingerul la ea, a zis: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei. Iar ea, vazandu-l, s-a tulburat de cuvantul lui si cugeta in sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta? Si ingerul i-a zis: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu. Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus.
Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt se va chema si Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si imparatia Lui nu va avea sfarsit. Si a zis Maria catre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat? Si raspunzand, ingerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta. Si a zis Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau! Si ingerul a plecat de la ea.” (Luca I, 26-38).

Arhanghelul Gabriel este reprezentat in iconografia crestina tinand in mana un crin, simbol al puritatii si al adevarului; alteori tinand in mana o pana si o calimara, simboluri ale rolului sau de mesager divin. Gabriel este mesagerul cuvantului lui Dumnezeu, numele lui inseamna “Dumnezeu este puterea mea”. Gabriel este socotit protectorul copiilor, are grija inclusiv de copilul din sufletul nostru ori de cate ori acesta are nevoie de iubire si tandrete. Gabriel aduce vestile bune, judecata si compasiunea divina, ne ajuta sa ne crestem talentele si harurile primite de la Dumnezeu, ne inspira sa avem curajul de a trai si a pune in valoare gandirea noastra creatoare si de a evolua spiritual. Ne ajuta sa ne gasim calea in viata, mana lui protectoare este mereu prezenta sa ne ajute. Ne incurajeaza sa ne lasam condusi de intuitie si de vocea noastra interioara care vine de la divinitate. Tot ceea ce trebuie este sa avem credinta si nadejde cand ii cerem ajutorul.

La varsta de 15 ani, Maria afla prin Arhanghelul Gabriel numit si Vestitorul, ca fusese aleasa pentru a da nastere Fiului Lui Dumnezeu. Maria nu se lasa coplesita de aceasta veste si mai are puterea de a intreba cum va fi posibil de implinit acest lucru. Avand o credinta puternica si de nezdruncinat ea intelege si accepta ceea ce Arhangelul Gabriel i-a vestit. De la varsta de 3 ani, Maria a crescut la templu, intr-o ambianta de sfintenie; acolo a dobandit experienta duhovniceasca si intelepciune. A deprins cunoasterea Bibliei, a participat la serviciile religioase ale templului, a dus o viata de meditatie si reculegere. Sfintii sai parinti, batranii Ioachim si Ana, erau coboratori din marele rege David si pastrau cu sfintenie speranta mesianica. Venirea Mariei pe lume a fost raspunsul la rugaciunile fierbinti ale parintilor; ea a fost inchinata Tatalui chiar inainte de zamislire, ceea ce presupune pastrarea fecioriei pe viata. Numai intr-un trup curat putea sa salasluiasca Cuvantul, numai asa Dumnezeu a intrat in contact cu lumea creata. Numele Maria sau Miriam inseamna in ebraica Doamna sau Stapana - iata si numele ii indica destinul.

Desi Arhanghelul Gabriel a vestit limpede nasterea lui Iisus ca fiu al Lui Dumnezeu, pentru a se inlatura posibilele rataciri ale oamenilor timpului, Maria si Iosif au fost socotiti dintru inceput parintii lui Iisus. Oricum, in lumea in care traia pruncul, trebuia sa aiba un tata oficial, spita neamului se determina pe linie barbateasca.

Acelasi Arhanghel Gabriel ii fusese trimis si lui Zaharia sa ii vesteasca nasterea Sfantului Ioan, mai inainte cu sase luni de momentul vestirii de la Nazareth (inseamna sfintenie). Astfel se puncteaza inca o data legatura tainica dintre Iisus si inaintemergatorul sau Ioan.

Fecioara Maria desi nascuta cu pacatul originar, s-a pastrat curata de orice pacat personal; in timp, Duhul Sfant a curatit-o de orice urma a pacatului stramosesc. Dupa ce Duhul Sfant a curatat-o pe Maria de pacatul stramosesc, a primit inca o revarsare a harului cand Arhanghelul Gabriel ii spune: “Domnul este cu tine”.

Prin mijlocirea Mariei, omul nu va mai fi niciodata singur. Maria este prima fiinta careia i se vesteste solemn sa nu-i mai fie teama de nimic; prima veste pe care ingerul i-o da este aceea ca va naste un fiu care va purta numele Iisus, care inseamna Mantuitor.
Iisus va fi acel Mesia cel vestit de prooroci. Imparatia Lui nu va avea sfarsit. Faptul ca Maria intreaba cum este posibil sa se intample acest lucru, din moment ce spunea “Eu nu stiu de barbat” dovedeste si curaj si maturitate spirituala, indrazneala si acceptare constienta si lucida. Zamislirea nu s-ar fi petrecut fara stirea si acceptul sau. Intruparea nu ar fi avut loc daca Maria nu ar fi stiut taina cea mai presus de fire care avea sa se petreaca in propria ei fiinta. Fecioara Maria a ascultat cu atentie, a intrebat, a primit raspunsurile fara ca mintea ei sa se sminteasca. Sufletul ei era pregatit pentru o asemenea veste. Dupa ce a ascultat profetiile, Sfanta Fecioara a rostit: “Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul Tau” (Luca 1,38). Toata atitudinea Mariei dovedeste o adanca smerenie si o mare indrazneala spirituala. Ea a acceptat misiunea ce-i fusese randuita din vesnicie.

De obicei, sarbatoarea Buneivestiri cade in Postul Mare, dar, cu toate acestea, este o zi de bucurie. Astfel, postul este mai putin aspru in aceasta zi, fiind admis consumul de peste. Daca sarbatoarea este intr-o zi obisnuita a postului, Sfanta Liturghie poate fi facuta seara, impreuna cu Vecernia. Cand se intampla acest lucru, sunt respectate regulile de post ale Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite. Sfanta Liturghie a Buneivestiri este singura slujire a Liturghiei Euharisticea Sfantului Ioan Gura de Aur permisa intr-o zi din timpul saptamanii in Postul Mare.

Blagovestenia - Ziua Cucului

In calendarul popular sarbatoarea se mai numeste si Blagovestenia sau Ziua Cucului, cucul ocupand un loc central in cadrul acestei sarbatori. Cucul este perceput in credinta populara ca incarnare a stramosului mitic, pasare cu un pronuntat substrat erotic, care anunta sosirea efectiva a primaverii.

Primul sau cantec are loc de Bunavestire si trebuie sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, cu stomacul plin si cu bani in buzunare. Daca nu ar fi indeplinite aceste conditii rituale, oamenii respectivi nu ar beneficia de toate acele lucruri in anul care va urma. Daca primul cantec al cucului era auzit cumva pe stomacul gol, in partea stanga sau in spatele omului, era semn de rau augur, dupa cum indica si versurile: “Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!”; mai mult, daca cineva auzea cucul toata primavara se credea ca va muri in scurt timp. Pentru a afla cat de lunga va fi viata unui om, se canta “Cucule, puiucule/ Cati ani imi vei darui/ pana ce eu voi muri?”, dupa care se numara cantecul cucului (de cate ori isi striga numele).

Pe de alta parte, flacaii si fetele il intrebau pe cuc lucruri care ii interesau mai mult, precum: “Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi insura (marita)?” Tacerea cucului aducea mare bucurie celor care intrebau, deoarece tacerea echivala cu o casatorie grabnica, in vreme ce cantatul cucului ii aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de asteptare!

Fetele mari nu se sfiau sa-l ucida, capul cucului fiind considerat unul dintre cele mai sigure talismane; pus de fete in san atunci cand mergeau la joc, se credea ca face ca respectivele fete “sa fie dorite si asteptate cum e cucul!” De asemenea, craca pe care a cantat cucul de ziua sa, era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, in aceeasi speranta ca ochii flacailor nu le vor ocoli. Mai mult, prin Bucovina, cei indragostiti credeau ca vor putea fi tratati de boala… iubirii ungandu-se in dreptul inimii cu untura de cuc!

Comportamentul cucului a facut din el un simbol al nestatorniciei si mai ales, al adulterului, al dragostei tainuite, numita in popor si boala cucului, aici avandu-si originea si cunoscuta expresie: “Mai baiete cucuiete/ Ce ti-e capul tot la fete!”

Dupa cum stim, la Bunavestire este dezlegare la peste, pestele fiind celalalt “personaj” central al acestei sarbatori. Consumul ritual de peste era justificat prin credinta ca cei ce vor face asa vor fi sanatosi ca pestele tot anul. Totusi existau oameni care nu aveau voie sa consume peste; astfel, femeile gravide care mancau peste nasteau copii balosi si mucosi, iar copiii care inca nu apucasera sa vorbeasca ar fi ramas muti ca pestii, daca mancau peste in general, nu numai la Bunavestire.

Datini, obiceiuri, traditii si superstitii de Bunavestire

·        Este ziua in care va canta pentru prima data cucul anuntand sosirea definitiva a primaverii;

·        Este bine sa ai bani in aceasta zi in buzunar, ca sa fii bogat tot anul si sa fii imbracat in haine curate;

·        Nu este bine ca sa te prinda cantatul cucului cu stomacul gol; 

·        Nu ai voie sa te certi cu cineva deoarece este un pacat mare, iar cine se cearta in aceasta zi, va avea necazuri tot anul;

·        Se face foc in livada, ca sa se dezmorteasca pomii, iar pentru ca pomii sa aduca roada bogata in livezi, pomii sunt amenintati cu toporul si sunt stropiti cu tuica;

·        Nu se pun oua sub closca fiindca puii vor iesi cu cate doua capete si patru picioare;

·        Nu se mananca ouale ouate in ziua de Bunavestire deoarece se spune ca nu sunt bune;

·        Este bine sa se puna sare si paine pe pragul usii, pentru a aduce liniste in casa si a da hrana ingerilor;

·        Se fac focuri mari cu toate lucrurile de prisos adunate de prin case si focurile dureaza pana in zori;

·        Casele si lucrurile sa afuma pentru a alunga blestemele si gandurile negre;

·        Se topeste zapada si, cu apa obtinuta se spala pe cap, caci se spune ca vei fi aparat de toate racelile iar durerile o sa-ti treaca, de parca ar fi luate cu mana;

·        Daca ziua de Bunavestire este o zi cu ceata, primavara va fi calduroasa;

·        Se spune ca asa cum este ziua de Bunavestire, asa va fi si in ziua de Pasti;

·        Este bine sa mananci peste ca sa fii sanatos si vioi, ca pestele in apa;

·        Pescarii nu trebuie sa arunce in aceasta zi mamaliga la pesti, caci vor muri pestii.