Civilizatia mayasa

Informatii generale

Civilizatia Maya este o cultura nativ-americana antica, care a reprezentat una din cele mai avansate civilizatii din emisfera vestica, inainte de sosirea europenilor.

Originile civilizatiei mayase sunt inca puse sub semnul intrebarii. Se pare ca formarea lor a inceput cu mult inainte de era crestina, in 1500 i.Hr. Apoi, mult mai tarziu, intre anii 300 si 900 d.Hr., teritoriile unanim cunoscute au fost ocupate mai mult sau mai putin uniform de o civilizatie - mayasii de mai tarziu.

Mayasii au facut parte din grupa popoarelor bastinase ale Americii si au trait in regiuni din Mexic (statele Veracruz, Yucatan, Campeche, Tabasco si Chiapas), in cea mai parte a Guatemalei si, de asemenea, in regiuni din Belize si Honduras. Viitorii locuitori ai imperiului Maya aveau mai multe denumiri, in functie de zona in care se aflau: cei mai bine cunoscuti oameni, denumiti "Maya", au locuit in regiunea peninsulei Yucatan, locul de unde mai tarziu si-au extins teritoriul. Intreaga civilizatie poarta denumirea acestor locuitori.

Dintre celelalte grupari semnificative, amintim: "Huastec" in nordul statului Veracruz, "Tzental", "Chiapas", "Chol"- in Mexic, apoi in Guatemala: "Quiche", "Cakchiquel", "Pokonchi" si "Pokomam", respectiv "Chorti" in Honduras. Cu exceptia Huastecilor, toate aceste grupari au ocupat teritorii bine stabilite. Toate erau parti integrante din aceeasi civilizatie, care in multe privinte a atins cel mai inalt grad de dezvoltare printre toate popoarele din acele vremuri, din emisfera vestica.

Organizarea politica

Pamantul era detinut in comun de fiecare sat in parte, si, desi fiecare familie a localitatii respective avea repartizata separat o parcela de pamant pe care sa lucreze, profitul era adunat si impartit in mod egal la toti locuitorii.

Cultura si societatea

Cultura si societatea Maya a atins cea mai mare dezvoltare intre ani 300 D.C-900 D.C
In stadiile ei primare, economia mayasa era reprezentata in principal de agricultura, recolta principala fiind porumbul. Se mai cultivau bumbacul, fasolea, sucul de fructe, maniocul (sau Cassava) si cacaoa. Foarte perfectionate erau tehnicile de rasucire, vopsire si tesere a bumbacului.

Mayasii au domesticit cainele si curcanul, insa nu au folosit animale de povara sau vehicule trase de roti. In domeniul ceramicii, erau de neegalat printre popoarele Lumii Noi. Boabele de cacao era folosite si ca moneda de schimb. Mayasii foloseau metalele pretioase numai in scopuri ornamentale (a caror coloristica era intr-adevar deosebita): aurul, argintul si jadul fiind cele mai folosite. De asemenea, erau utilizate penele. Cuprul ocupa si el un loc aparte in arta ornamentarii. Cu toate acestea, uneltele de metal ramasesera nedescoperite.

Limba mayasilor este vorbita astazi de aproape 350.000 de oameni din Yucatan, Guatemala si Belize. In radacina comuna mai intra si limbile Huastec, cat si altele apropiate de acestea, insa care nu se mai vorbesc decat de foarte putini localnici.
Cultura maya a dezvoltat o arhitectura remarcabila, si ale carei urme au ramas si astazi. Un numar foarte mare de ruine sunt plasate in situri arheologice care au ajutat oamenii de stiinta sa evalueze nivelul foarte ridicat de dezvoltare la care ajunsesera civilizatiile din aceasta zona, in acest domeniu. Urme ale vechilor orase: Palenque, Uxmal, Mayapan, Copan, Tikal, Uaxactun si Chichen Itza se afla si astazi in acele locuri. Aceste situri au fost odata niste largi centre in care se desfasurau ceremoniile religioase. Aveau un plan arhitectonic comun, des intalnit la mayasi, cuprinzand mai multe piramide, grupate in jurul unei piete deschise, si intre erau construite atat temple cat si alte cladiri. Piramidele erau construite in niveluri succesive, din blocuri de piatra taiate, de dimensiuni considerabile, si prezentau scari pe una sau mai multe parti, pe unde se putea ajunge in interiorul piramidei, locul desfasurarii unor impresionante ceremonii religioase.

Ca structura secundara, se folosea pamant si blocuri de piatra pe care se intindea mortar. Peretii de piatra erau adesea lasati fara mortar. Lemnul era folosit doar in sculptura. Arcadele nu erau cunoscute.

Interioarele piramidelor, cat si al cladirilor in general, erau destul de inguste, la fel ca si ferestrele, destul de rare. Interioarele si exteriorul cladirii erau zugravite in culori stralucitoare. Exterioarele erau decorate cu sculpturi pictate si mozaicuri din piatra.

Poporul mayas a dezvoltat o metoda de scris constand in notatii hieroglifice, prin care au inregistrat date importante despre istoria, mitologia si ritualurile lor, toate incrustate in piatra, pictate sau ornamentate pe diferite alte obiecte de uz comun, cat si elemente de decoratiune sau constructie. Din fibrele unei plante speciale, au imitat hartia, grupand foile cu hieroglife in asa-numitele "codexuri". Patru dintre acestea mai exista si astazi: Dresdensis - acum in Dresda, Perez - acum in Paris, respectiv Tro si Cortezianus - ambele in Madrid. Codex Tro si Codex Cortezianus sunt partile componente ale unui singur document original, astfel ca sunt cunoscute sub numele de Codex Tro-Cortezianus.

Aceste carti erau folosite in divinatie mai ales, furnizand date despre evolutia agriculturii, a vremii, a bolilor, a vanatorii, cat si despre astronomie.

Sistemul calendaristic mayas era unul extrem de elaborat. Anul incepea atunci cand soarele trecea pe la zenit, pe 16 iulie, fiind constituit din 365 de zile; 364 de zile erau grupate in 28 de saptamani a cate 13 zile fiecare, Anul nou incepind cu ziua a 365-a. In plus, 360 de zile ale anului erau impartite in 18 luni a cate 20 de zile fiecare. Lunile si saptamanile treceau independent unele fata de celelalte, totusi, la fiecare 260 de zile (multiplu de 13 si de 20), saptamana si luna incepeau in aceeasi zi. Calendarul mayas, desi foarte complex, a fost si cel mai cunoscut de catre oameni, aceasta pana la introducerea calendarului gregorian, in secolul al 16-lea.

Au fost construite marile centre ceremoniale Palenque, Tikal si Copan. Cu toate acestea, in jurul anului 900, centrele mayase au fost abandonate din motive necunoscute. O parte dintre mayasi au migrat in peninsula Yucatan, unde, intre anul 900 si inceputul secolului al 16-lea (sosirea spaniolilor), si-au continuat existenta. Migratia tolteca (sau invazia, nu se stie sigur) venind din valea Mexicului a influentat puternic stilul arhitectonic. Au fost ridicate orase - proeminente centre, ca Chichen Itza si Mayapan. In urma unor perioade de razboi civil si chiar si revolutie, aceste centre au fost si ele parasite.

Religia

Religia mayasa era centrata pe veneratia unui mare numar de zei. Chac era zeul ploii, invocat in special in ritualurile populare. Printre zeitatile supreme se aflau Kukulcan, un fel de Creator - in mitologia Azteca era numit Quetzalcoatl -, cat si Itzamna, zeul cerului.

Dupa anii 900 d.c, Maya a decazut misterios in regiunea din sudul Guatemalei. Mai tarziu au trait in nordul peninsulei Yucatan si au inceput sa-si recapete teritoriul pana in secolul XVI cand a avut loc cucerirea spaniola. Spaniolii au cucerit cu usurinta aceste teritorii, desi nu in totalitate, astfel ca in secolul 20 chiar, populatia mayasa este inca majoritara in zonele locuite.

Urmasii mayasilor formeaza inca majoritatea populatiei regiunii. Totusi, multi au adoptat moduri de viata spaniole dar o parte a populatiei moderne inca mai tin la traditiile lor.

Surse si Adrese Web Utile

http://ro.wikipedia.org/wiki/Civiliza%C5%A3ia_maia%C5%9F%C4%83

https://mirceaeliade.wikispaces.com/page/code/AS_Mitologie

http://www.revista-informare.ro/showart.php?id=38&rev=2