Unic in lume sau in Europa, descopera Romania

Daruita de natura cu mari bogatii si nestemate frumuseti, tara noastra, Romania, este si depozitara unor inestimabile comori, fie ale pamantului, fie realizate, de-a lungul veacurilor, prin talentul si munca unor fii ai sai, tezaure care nu mai pot fi intalnite nicaieri altundeva in lume.

Din marea lor varietate, desprindem aici doar cateva elemente, cu gandul marturisit de a trezi interes pentru o mai ampla cunoastere a acestora fie din lectura unor scrieri de specialitate, fie prin intalnirea directa cu ele, mergand la fata locului sau in muzee, procedeu care, desigur, va fi pentru fiecare un prilej de fericita imbogatire a cunostintelor si de traire a unor rare clipe de emotie si mandrie.

Pe primul lor se cuvine sa fie asezat un obiect-document de exceptionala insemnatate pentru istoria poporului nostru: vasul de cult dacic, descoperit la Sarmisegetuza, cu stampilele “Decebalus per Scorile” (“Decebal, fiul lui Scorile”), marturie scrisa din chiar epoca acestui viteaz si intelept rege.

In parcul din apropierea stadionului de la Mangalia, intr-un tumul, se gaseste “mormantul cu papirus” al unui “proxenas” (reprezentant la Callatis al unei cetati straine), unde a fost descoperit un papirus unic in Europa ca vechime (sec. IV i.e.n.). Sarcofagul se afla in centrul unui ring de piatra in diametrul de 15 m. In sarcofag a fost gasit un schelet de barbat, fasii de panza alba care-i infasau mainile si picioarele, sandale din piele cu talpa dublata din lemn si o coroana de bronz aurit, asemanatoare cu cea aflata pe capacul mormantului. Papirusul, lung de 30 cm, e scris cu cerneala bruna, in caractere grecesti dispuse simetric si a fost partial descifrat.

In muzeul manastirii Putna, printre documente si obiecte ce alcatuiesc un adevarat tezaur material si spiritual se afla si cateva broderii lucrate in fir de aur si cu perle (epitafe, valuri de timpla, dvere, epitrahile, etc.) de cea mai mare valoare artistica, fara egal, realizate in perioada domniei lui Stefan cel Mare, marturii pilduitoare pentru maiestria si originalitatea executiei.

La Brad (jud. Hunedoara) poate fi vizitat un muzeu unic ca profil in Europa: muzeul aurului, care infatiseaza o interesanta retrospectiva a mineritului pe meleagurile Transilvaniei, mergand pana in antichitate. Sunt expuse unelte, echipament, conducte de ceramica, vagonete, copii dupa lingouri de aur turnate de romani, esantionate infatisand formele obisnuite sub care se prezinta metalul galben in natura, etc.

Printre marile raritati ale naturii tarii noastre se situeaza, neindoielnic, interesanta rezervatie ce o constituie Padurea Letea (700 ha) din Delta Dunarii. Ea cuprinde o vegetatie luxurianta care sugereaza specificul padurilor tropicale, alaturi de hasmacuri (benzi) cu conditii precare de vegetatie, unde arborii au dimensiuni tot mai mici. Printre specii de stejar de lunca, stejar brumariu, plop alb, plop negru, frasin de lunca, par, tei alb, ulm, etc., creste frasinul de balta (Fraxinus pallisae) descoperit aici ca specie noua pentru flora globului terestru, inrudit de aproape cu frasinul caucazian.

Gama floristica deosebit de variata a meleagurilor romanesti cuprinde si o adevarata comoara de gingasie si frumusete in faptura micutei plante pe care savantii o numesc Dianthus callizonus, iar poporul ii spune, simplu, garofita Pietrii Craiului. Aceasta planta nu poate fi intalnita in alt loc de pe Terra, in afara de pajistile si padinile crestei Pietrei Craiului. Prin apropiere vegeteaza si salcia pitica (Salix herbaceea), care este ultimul reprezentant al vegetatiei lemnoase pe piscuri si, in acelasi timp, cea mai mica planta lemnoasa de pe glob.

In apropierea bailor 1 Mai, de langa Oradea, in apele lacurilor formate din cateva izvoare termale si, in special in lacul principal – Ochiul Mare, cu o suprafat de 600 cm², temperatura 30-31ºC in tot cursul anului, creste nufarul termal, Nympheea lotus termalis, nufarul de tip subtropical, o relicva din era tertiara. Planta este unica pe continentul european, are frunzele aproape rotunde, cu un diametru de circa 500 mm si o floare alb-galbuie, care se deschide spre apusul soarelui si ramane astfel pana dimineata spre orele 10. Dupa 5-7 zile, floarea se scufunda in apa, dand nastere unui fruct rotund si alungit, cu aproximativ 1.200-1.500 seminte minuscule. In lac se gaseste si melcul pitic Melanopsis pareiyessi, ultimul din aceasta specie filogenetica, ce traieste si azi ca relict impreuna cu nufarul termal.

In sfarsit, se cuvine sa mentionam si un unicat mondial din domeniul medicinei stravechi, reintorcandu-ne totodata la epoca dacica din care am pornit in acest teriplu printre comorile tarii noastre, Romania. Cu prilejul descoperirilor de la Galatii Bistritei, jud. Bistrita-Nasaud, a fost gasita o interesanta unealta chirurgicala – un mic fierastrau din fier cu care se faceau trepanatii (operatii craniene), in perioada dacica din secolele III-II i.e.n., singura de acest fel cunoscuta pe plan mondial.