Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Transilvania s-a unit cu Romania
Scris de mihaiela lazar   
Miercuri, 08 Mai 2019 00:00

TRANSILVANIA S-A UNIT CU ROMÂNIA

Mamalaucă Mariana, professor

Şcoala Gimnazială ,,George Tutoveanu” Bârlad

Articolul de pe prima pagină a ziarului Izbânda care informează cititorii asupra marelui eveniment al unirii Transilvaniei cu România.

Cuvânt cheie: Marea Unire

Acesta este titlul, de pe prima pagină, a ziarului Izbânda, din 24 nov/7dec. 1918, în care s-au dat detalii despre evenimentele din 18 nov./1 dec. 1918.

În dorinţa de a readuce în memorie atmosfera după evenimentul din 1 decembrie 1918, dar şi pentru a valorifica ceea ce poate oferi Muzeul ,,Vasile Pârvan“ din Bârlad, ca sursă de documentare, ne-am oprit la nr. 26 al ziarului publicat de un grup de ziarişti şi publicişti întorşi de pe front.

Ziarul Izbânda are patru pagini, iar pe prima pagină ,central, este prezentată Rezoluţia cu cele IX articole.Colectivul de redacţie a încadrat acest document cu informaţii suplimentare ,,amănunte complimentare”numite de ei, despre ce s-a întâmplat la 1 decembrie 1918. După 6 zile de la fericitul eveniment, se descrie atmosfera creată de miile de ţărani care au venit la Alba-Iulia ,,...ţărani în haine de sărbătoare veniţi să participe la adunarea naţională. Într-o singură zi au venit peste 100 000 de oameni. Duminică dimineaţa la orele 6 oastea mândră de ţărani români, în frumosul port naţional, cu mii de steaguri, în frunte cu învăţătorii, preoţii şi intelectualii s’au îndreptat spre biserica greco-ortodoxă şi spre cea greco-catolică, unde s’a oficiat serviciul divin....La orele 10 se urca pe podiu aclamaţi de ropote de aplauze conducatorii partidului naţional român, archiereii ambelor biserici, conducătorii partidului social democrat. A fost un moment de rară emoţiune când reprezentantul Basarabiei, d.Pantelimon Halipa a fost îmbrăţişat şi sărutat de fostul deputat ardelean, dr. Ioan Sutu

Referitor la discursul lui Ştefan Ciceo Pop, care a fost prezentat în nr.23nov./6 dec.1918, în numărul la care facem referire, nr. 26, se fac aprecierile,, Preşedintele Consiliului Naţional Român Central din Arad a ţinut un discurs splendid întrerupt de aplauze îndelung repetate. D-sa a arătat suferinţele îndurate de Românii din Ungaria în timpul războiului, când fiii naţiunei române au fost trimişi în foc destăpânirea maghiară, iar părinţii lor au fost băgaţi în puşcării sau internaţi.”.Articolul continuă cu prezentarea componenţei prezidiului Adunarii Naţionale Române,,Preşedinte e proclamat octogenarul prezident al partidului Naţional Român, G eorge Pop de Băsăşti”.

Din discursul lui Iuliu Maniu, publicat în întregime în numărul anterior, pe 24nov./7dec 1918, ziarul Izbânda reia două pasaje cu multă încărcătură emoţională ,,Noi suntem un popor de ţărani. Tot ce vedem înaintea noastră, în haine negre şi cu frunţi luminate a ieşit din popor. Nici unul nu poate zice că obârşia lui nu este dela plugul român, dela pământul românesc, de unde îşi scoate credinţa lui în viitor. De aceia marele Sfat naţional cere o reformă agrară radicală, ca să se împartă pământ ţăranilor, ca aceasta clasă ţărănească, izvorul nesecat al forţelor naţionale să fie puternică....

Trebuie să ţinem apoi seama de greutăţile unei tranziţii la unire. De aceea marele Sfat naţional a hotărît ca până la întrunirea Constituantei, să dea ţinuturilor noastre o autonomie, ca această tranziţie să se facă fără greutăţi.[....]

Naţiunea noastră nu poate lăsa apoi din vedere întocmirea generală viitoare a omenirii. Trebuie să ne spunem dar cuvântul şi în această chestiune, cerând ca în legăturile mari internaţionale să nu domnească rigiditatea unei suveranităţi, ci să se aplice frăţietatea universală.”

Articolul continuă cu prezentarea intervenţiei social-democratului Iosif Jumanca,,Noi venim azi, ca adevăraţi reprezentanţi ai muncitorimei române ca să declarăm în faţa preacinstitei adunări naţionale, în faţa social-democraţiei internaţionale, că şi noi suntem pentru unirea tuturor românilor şi că suntem gata să luptăm cu toate mijloacele pentru înfăptuirea acestei uniri.”

Prima pagina are şi o telegramă, adresată regelui Ferdinand în numele guvernului provizoriu român al Ardealului

,,Către Maj. Sa Regele FerdinandI.

Adunarea Naţională a Românilor din Ardeal, Banat şi Ţara Ungurească, ţinută la Alba-Iulia, glorioasa cetate a lui Mihaiu Viteazul, a decretat într’un elan de entuziasm fără margini, cu unanimitate, unirea teritoriilor sale cu regatul României.

Vestindu-Vă hotărârea aceasta care încoronează aspiraţiile de veacuri ale neamului românesc, rugăm pe majestatea Voastră să primiţi omagiile ce venim a Vi-le exprima cu profundă supunere. Trăiască Maj. Sa Ferdinand, regele României;

Trăiască Maj. Sa Regina Maria;

Trăiască Augusta lor Familie;

Trăiască România Mare!”

O telegramă cu un conţinut asemănător a fost trimisă şi reginei Maria., iar ziarul redă şi conţinutul acesteia.

Un articol care prezintă atmosfera de sărbătoare, din saloanele reprezentanţilor străini, aflaţi în România, ne descrie banchetul oferit de ministrul Franţei, contele de Saint-Aulaire, în salonul Legaţiunii Franceze, în onoarea regelui şi a reginei. Un banchet la care au participat miniştri din Anglia, Statele-Unite, Greciei, Serbiei şi unde au toastat regele şi de Saint-Aulaire.

Tot pe prima pagină se găsesc şi anunţuri privind mersul trenurilor, incendiul din Rusciuk şi inundarea oraşului Bârlad(dec. 1918), unde din cauza ploilor apele râului Bârlad au crescut şi s-a distrus podul.,,S’a improvizat un nou pod, pe care se face transbordarea călătorilor”.

Evenimentele petrecute în preajma Marii Uniri au fost tratate şi de alte ziare ca Glasul Ardealului, din Braşov, Libertatea, din Orăştie, şi toate ziarele din Bucureşti.

BIBLIOGRAFIE:

Ziarul Izbânda (Anul I, Nr. 26, Sâmbătă 24 Noiembrie/ Duminică 7 Decembrie 1918) tipărit la Tipografia „Adevărul”, București, 1918.

 

Revista cu ISSN

Practica studenteasca in constructii

Proiectul "Practica Studentilor Facultãtii de Constructii" a vizat dezvoltarea pregãtirii profesionale a studentilor, fiind realizat ca parteneriat între Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Facultatea de Constructii si Instalatii - Catedra de...

Read more

Jocurile didactice mijloc de activizare …

JOCURILE DIDACTICE MIJLOC DE ACTIVIZARE A ELEVILOR DIN CLASELE I-IV ŞI DE CULTIVARE A INTERESULUI PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE   Înv. Gligor Dana Şcoala Gimnazială Vidra   Jocul este o activitate primordială a copilului de vârstă...

Read more

Abordarea SciFiEd

Partea I Abordarea SciFiEd   Sumar executiv al Raportului Transnaţional de cercetare şi Rezumat al abordărilor şi metodelor sugerate   Raportul prezintă rezultatele cercetării de birou (de desk) - un sondaj bibliografic în cadrul fiecărei...

Read more

Studiu Modalitati de educare a comportam…

  STUDIU-MODALITĂȚI DE EDUCARE A COMPORTAMENTELOR ECOLOGICE LA ELEVI Înv. Marc Aurica-Școala Gimnazială Câmpeni “ Omul poate stăpâni natura cât timp ține seama de legile ei” – Grigore Antipa Mediul înconjurător este un...

Read more

Relatia de comunicare educator educat

 RELAŢIA DE COMUNICARE EDUCATOR-EDUCAT   Prof înv. primar Sorina Nevodenszki ,,Şcoala cu clasele I-VIII Sînandrei”, Jud. Timiş   ,,Când ai stat în bancă ani de zile sub ochii serioşi ai cuiva care te învaţă carte,...

Read more

Studiu rolul educatiei in formarea de va…

STUDIU - ROLUL EDUCAŢIEI ÎN FORMAREA DE VALORI ŞI PRINCIPII MORAL – CIVICE înv. Marc Aurica Şcoala Gimnazială Cîmpeni Motto: ”Pentru a trăi între oameni, trebuie să ştii să te porţi...

Read more

Le cadre europeen commun de reference Hi…

LE CADRE EUROPÉEN COMMUN DE RÉFÉRENCE. HISTORIQUE, CARACTÉRISTIQUES, ENJEUX   Lector univ. ILIE MINESCU UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA    1.1)            De quoi s’agit-il?           Il s’agit d’un texte adopté par l’Union Européenne qui sert désormais de référence aux...

Read more

Educatia adultilor scurt istoric

EDUCAŢIA ADULŢILOR. SCURT ISTORIC   Alexandra Pepelea, profesor     Din perspectiva înţelegerii educaţiei şi învăţării ca proces continuu, pe durata întregii vieţi, a creşterii importanţei capitalului uman în condiţiile economice actuale, a globalizării tuturor...

Read more