Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Traditii si obisnuinte nutritionale
Marţi, 08 Martie 2011 13:58

TRADIŢII ŞI OBIŞNUINŢE NUTRIŢIONALE

 

Maistru instructor Zuleam Eugenuia

C.N.E. “Gh. Chiţu” Craiova, judeţul Dolj

 

 

Bucătăria românească este apreciată astăzi ca una din cele mai bogate bucătării, atât pentru varietatea preparatelor cât mai ales pentru gustul lor rafinat şi plăcut.

            Există diferenţă de la o gamă la alta a ţării. Cea mai lucrată bucătărie este cei din Moldova. Caracteristica pentru preparatele moldoveneşti sunt sosurile cu smântână sau sosurile lejere fără făină sau cu puţină făină. Carnea de pasăre intră cu predirecţie în compoziţia preparatelor preparatelor, dar şi vânatul este aici mult mai apreciat încă din cele mai vechi timpuri.

            Preparatele dobrogene sunt săţioase, de rezistenţă, gustoase, dar cu o pregătire simplă. Preparatele se bazează în special pe carne de oaie, vânat, peşte. Specifică este şi plăcinta dobrogeană preparată cu brânză de oaie şi servită cu iaurt. Influenţele orientale au adăugat la preparate autohtone o serie de alte preparate, mâncăruri cu orez, deserturi foarte dulci cu nuci îmbibate cu siropuri concentrate, prăjituri cu stafide şi rahat.

            În Muntenia, preparatele au un gust mai delicat şi finisaje mai rafinate. Este zona care s-a resimţit influenţa bucătăriei franceze, fără ca aceasta să înlocuiască specificul autohton.

            Alături cu ciorbele cu carne sau legume acrite  cu verzituri, se consumă preparatele simple din legume, preparate din carne tocată, budinci gratinate din legume sau desert, ciuperci adăugate în compoziţia unor preparate pentru aromă, dulciuri din aluaturi fine, influenţa orientală s-a manifestat prin preparatele sale specifice musaca, pilaf, ciulama.

            Ceea ce apare deosebit din punct de vedere culinar în Ardeal sunt sosuri şi garnituri, dulci din fructe sosuri groase preparate cu făină din abundenţă, supele cu răntaş. Bulionul este adesea înlocuit cu boia dulce. În preparate predomină carnea de porc, iar grăsimea preferată pentru preparare este untură.

            Borşurile şi ciorbele sunt întâlnite doar în unele zone ale Transilvaniei.

            În Banat se consumă supa dreasă cu iaurt, iar preparatele la grătar sunt puţin răspândite. Condimentele iuţi (ardei, piper), sunt înlocuite cu plante aromatice (maghiran, mărar).

            Bucătăria românească a fost influenţată de-a lungul timpului de tradiţiile culinare ale ţărilor cu care au avut legături strânse.

De la bucătăria franceză s-au preluat escalopul, sufleurile, maioneza, savarinele, tartele, şarlotele.

De la germani am preluat şniţelul, salata de castraveţi, ştrudelul cu mere.

De la bucătăria rusească am preluat borşul rusesc, salata orientală, peştele şi şunca în aspic, sosurile cu smântână.

Mesele sunt abundente şi consistente, cu multe gustări picante. Sunt foarte apreciate varza, ceapa, colţunaşi ca desert.

Smântâna se serveşte separat sau ca adaos la diferite preparate. Nu numai la micul dejun, dar la orice masă serveşte ceai.

Spanioli preferă mâncărurile consistente, picante, condimentele mascând de multe ori gustul cărnii.

Bucătăria chinezească este renumită în lumea întreagă pentru preparatele lor care pot fi în acelaşi timp dulci şi acre. În China centrală toate preparatele au gust intens, fie ca este vorba de carne, peşte sau legume.

În general preparatele conţin multă verdeaţă, sosuri grase divers colorat. Supele, foarte apreciate, se servesc între preparate, la mijlocul mesei sau la sfârşit.

În timp ce sortimentele de produse culinare este deosebit de bogat, băuturile chinezeşti au un sortiment restrâns. Se serveşte vin, suc, whisky, ceai neîndulcit, rachiu tare, multe dintre ele obţinute pe bază de trandafir.

 

BIBIOGRAFIE:

Manta T. Ştefan G  - Bucătăria românească şi sănătatea omului. Editura medicală, Bucureşti, 1970

Radu M. Olinescu – Totul despre alimentaţia sănătoasă, Editura Niculescu S.R.L. Bucureşti 2000

 

Ultima actualizare în Luni, 21 Martie 2011 22:34
 

Revista cu ISSN

Muzicalitatea sonetelor lui Vasile Voicu…

MUZICALITATEA SONETELOR LUI VASILE VOICULESCU Prof. Simona Crainic Liceul de Arte Plastice, Timişoara   O analiză a modalităţii în care se realizează muzicalitatea sonetelor lui V.Voiculescu în ciuda rigorilor impuse de forma fixă de...

Read more

La traduction poetique

LA TRADUCTION POETIQUE   Prof. Florescu Paula Cristina, Liceul Tehnologic Constantin Brâncuşi Piteşti   Acest articol se opreşte asupra actului de traducere poetică care este capital pentru dialogul între culturi şi mai ales între...

Read more

Amintirea unui mare scriitor Marin Preda

AMINTIREA UNUI MARE SCRIITOR - MARIN PREDA   Prof. Gîju Laura, Liceul Tehnologic Constantin Brâncuşi, Piteşti       Rostesc Marin Preda şi deja emoţiile mă cuprind. Deşi pentru unii ar fi doar un anonim...

Read more

Planificare model pentru educatie plasti…

Planificare model pentru educatie plastica invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more

Selectia cadrelor didactice pentru Corpu…

Selecţia cadrelor didactice în vederea constituirii Corpului Naţional de Experţi în Management Educaţional   Etape:27 februarie - 12 martie 2012 Completarea formularului de selecţie online. Raport număr candidaţi înscrişi în etapa de...

Read more

Imaginea scolii in societate

IMAGINEA ȘCOLII ÎN COMUNITATE   Prof. STAN CRISTINA Școala Gimnazială „C.Giurescu” Chiojdu, jud. Buzău     Comunitatea locală a fost învestită cu dreptul și responsabilitatea de a se autoadministra sub aspectul resurselor locale și al priorităților,...

Read more

Studiul compatibilitatii electromagnetic…

Studiul compatibilitatii electromagnetice in sisteme electrice

STUDIUL COMPATIBILITĂŢII ELECTROMAGNETICE ÎN SISTEME ELECTRICE     Prof. Drd. Ing. LILIANA CÎMPAN, Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu” Şimleu Silvaniei     Rezumat             Activităţile umane, dar în mod special activitatea industrială, dau naştere la numeroase forme de poluare a...

Read more

Cultura muzicala romaneasca la inceputul…

  CULTURA MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX Prof. Achim Maria Liceul de Artă “Ioan Sima” Zalău, jud. Sălaj Alimentată în secolul XIX din muzica romantică și din...

Read more