Targul de fete de pe Muntele Gaina

Despre originea Targului de fete de pe Muntele Gaina exista diferite pareri. Teofil Francu presupune ca initial avea loc atunci cand pastorii de pe munte faceau o “festanie” turmelor, prilej cu care se ospatau si se veseleau. Treptat “festania” a disparut, dar obiceiul de a petrece a ramas si a ajuns cu timpul sa fie “o petrecere generala a motilor si a crisenilor.”

Dupa alta versiune, targul care are loc in prima duminica din luna iunie se tine in amintirea infrangerii unor mongoli navalitori – mentiune care apare si la etnologul german Reissenberger. Mai aproape de adevar, Tache Papahagi, etnograf, afirma: “logica faptelor ca si a consideratiunilor etno-geografice ne determina sa socotim geneza lui (a targului) ca fiind anterioara oricaror inceputuri de civilizatie rudimentara sau asezamant de stat, ba chiar ca apartinand epocii de formatiune a poporului roman”. Aparitia si vechimea acestui targ sunt produsul unor conditii sociale, intr-un mediu geografic care si-a spus hotarator cuvantul.

Muntele Gaina uneste Valea Ariesului cu tinutul crisenilor. Se stie ca indeletnicirea motilor de pe Aries a fost aceea de prelucratori ai lemnului in timp ce crisenii erau mesteri in olarit si producatori de fructe. Tinand seama de faptul ca drumurile spre centrele mai importante (Turda, Alba-Iulia), unde motii si crisenii ar fi putut sa-si vanda produsele cu ajutorul carora isi castigau existenta, erau lungi si grele, targul de pe Muntele Gaina a aparut ca o necesitate de ordin practic, economic. Denumirea de “Targ de fete” a generat multe discutii.

Majoritatea cercetatorilor combat modul gresit in care a fost ea inteleasa de catre straini “ca aici s-ar vinde fete”. Florea Bobu Florescu afirma: “Un targ, ca cel din Gaina, prin excelenta taranesc si loc de intalnire a oamenilor din regiuni diferite sub multe aspecte, era firesc sa prilejuiasca legaturi intre tineri pentru toata viata”.

O explicatie a casatoriilor incheiate la acest targ ar fi si frumusetea deosebita a moatelor, ceea ce nu inseamna, fireste, ca ele erau vandute.

O descriere amanuntita a modului in care s-a desfasurat targul in 1937 ne-a lasat-o Florea Bobu Florescu. El distinge doua feluri de manifestari: economice si spirituale. Participantii au fost extrem de numerosi – din saptezeci de comune. Ei s-au adunat in cursul diminetii. Pe la ora 10 a inceput vanzarea si cumpararea marfurilor, acestea fiind obiecte de lemn, foarte frumos lucrate, obiecte de pamant, oale, cojoace, fructe, bauturi (femeile cumparau “ruzole” – bautura slab alcoolizata, considerata elixir al dragostei); existau si bazare cu maruntisuri.

Aceasta prima parte, cu caracter economic, incheiata, a inceput jocul, petrecerea. Ceterasii “ziceau” dansatorilor, care, daca erau criseni, “jucau pe loc”; motii dansau tarina.

Iata cateva din strigaturile culese atunci:

Criseanul catre mot:

“Tine mor de hasta straita

Sa ma hat (joc) cu hasta moata;

Pana ma hatai cu moata

Sa dusa motul cu straita!”

Motul raspunde:

“Mai crisene lapte-n teoc

Ada fata sa ti-o joc;

De nu ti-oi juca-o bine

Intre smerii in ea si in tine!”

Autor: C. Marian