Tainele piramidelor

Unul din subiectele cele mai controversate este acela al tainicelor relatii ce se stabilesc in cazul piramidelor. Matematica, inginerie, tehnologie, cunostinte astronomice, geometrie par a se imbina perfect in aceste constructii gigantice. Ce rol jucau piramidele? Erau doar morminte de faraoni? Serveau ca puncte de reper pentru o iluzorie civilizatie extraterestra care ar fi urmat sa-i contracteze pe pamanteni? Erau doar semne ale trufiei faraonilor, sapate in piatra? Erau menite sa conserve (aidoma unei “capsule a timpului”) ceva anume peste milenii? Toate acestea sunt intrebari care au facut sa curga un fluviu Nil de cerneala pe la picioarele subiectului piramide.

Dincolo de intrebari raman cateva certitudini: matematice, astronomice, arhitectonice. Intr-adevar, piramida lui Keops adaposteste o sumedenie de tainice coincidente. Prea multe, poate, pentru a fi simple coincidente.

Faptul ca inca din lumea antica, marea piramida a fost Keops era considerata minune a lumii a condus la ideea ca in “arhitectura” ei ar fi ascunse o serie de mesaje ezoterice. Cat de adevarate sunt aceste supozitii nu se poate demonstra. Se stie insa ca axul principal de acces in piramida este perfect orientat dupa Steaua Polara. Cele 4 unghiuri ale bazei patrate a piramidei au o orientare precisa catre punctele geografice Nord, Sud, Est si Vest.

Inaltimea piramidei lui Keops, inmultita cu 1 miliard, ne ofera distanta exacta intre Pamant si Soare.

Totodata, perimetrul patratului impartit la inaltimea piramidei ne da dublul cifrei pi (de doua ori 3,14). Ceea ce este cel putin bizar este faptul ca nu avem certitudinea ca egiptenii ar fi cunoscut valoarea lui pi, valoare ce nu ar fi putut fi aflata decat prin extrem de vaste cunostinte de geometrie ori prin … analiza matematica. Lucru aproape imposibil de acceptat, dat fiind faptul ca, in Europa, calculul numeric a realizat acest lucru dupa anul 1670, dupa Leibnitz!

Alta ciudatenie (pentru cei care nu vor sa accepte inaltele cunostinte ale vechilor egipteni) este aceea ca intre apotema (apotema = perpendiculara coborata din varful piramidei pana la baza triunghiurilor ce formeaza fetele laterale) si baza triunghiurilor ce formeaza fetele piramidei se realizeaza un raport care este egal cu 1,618. Ori, 1.618 nu este altceva decat faimosul numar de aur ф.

O alta ciudatenie este aceea ca numarul de aur nu a fost cunoscut decat cu cateva milenii … dupa construirea piramidei lui Keops.

O alta observatie este ca toate camerele mortuare sunt la un astfel de nivel incat suprafata piramidei ramasa deasupra este egala cu suprafata ramasa dedesubtul camerelor mortuare. Desenul camerelor mortuare face sa apara cu precizie exceptionala triunghiul (sau dreptunghiul) “sacru”, despre care vorbeau pitagoricienii cu mult mai tarziu.

Acestea sunt doar cateva “coincidente” atat de stranii incat cei mai sceptici cercetatori au inceput sa admita ca vechii egipteni aveau un nivel de cunostinte cu mult mai mare decat suntem noi dispusi sa acceptam. Tainele piramidei lui Keops pot fi lesne alaturate altor fapte care probeaza convingator ca vechea civilizatie a Egiptului avea uluitoare performante in toate domeniile.