Somnul si insomnia

Biologi, neurofiziologi, psihiatri incearca sa descifreze cat mai deplin tainele somnului. In acelasi timp, se incearca gasirea celor mai bune remedii pentru insomnii, deoarece, asa cum arata statisticile modiale, un sfert din populatia globului sufera de insomnie.

Tainele somnului 

Preocupati de cercetarea moleculelor care intervin in declansarea somnului, capabile deci de a se conecta cu unii receptori ai celulelor cerebrale, neurofiziologii au evidentiat existenta mai multor peptide, constituite din acizi aminati, care faciliteaza adormirea. Prima molecula de acest tip, alcatuita din 9 acizi aminati, a fost descoperita de o echipa elvetiana. De asemenea, 2 cercetatori de la Universitatea Harvard din SUA, dupa o munca uriasa, au extras din creier de iepure si capra o noua substanta, numita factorul S, care are la baza 4 acizi aminati. Se cunoaste perfect marea sa putere hipnogenica. Infima cantitate izolata, de doar 30 de miimi de gram, reprezinta 30.000 de doze active. Ceea ce i-a suprins pe cercetatori este faptul ca, din punct de vedere structural, molecula identificata seamana cu unul dintre modulatorii remarcabili ai reactiilor imunitare. Acesta, folosit drept somnifer, obtinut prin sinteza, este copia unui fragment de bacterie care mimeaza activitatea biologica. Odata realizata sinteza sa, noua molecula identificata, factorul S, s-ar putea sa devina, in arsenalul farmacologic, arma numarul 1 impotriva insomniilor, a insomniilor reale, pentru ca, spun specialistii, desi numarul acelora care in fiecare dimineata suspina ca nu au inchis un ochi toata noaptea este enorm, adevarata insomnie este foarte rara.

Insomnia

Insomnia este o tulburare a echilibrului somn-veghe, care se manifesta prin lipsa de somn sau prin reducerea duratei si a profunzimii somnului si care este intalnita in astenii, boli psihice, nevroze, etc. In general, insomnia se defineste ca o reducere remarcanta a timpului mediu afectat somnului. Dar, aceasta valoare nu are sens decat pentru un anumit tip de individ, tinand cont de faptul ca nevoia de somn oscileaza de la o persoana la alta. Se pare ca numerosi suferinzi de insomnie petrec un timp suficient dormind, in ciuda faptului ca ei sunt convinsi de contrariu. Mii de encefalograme au demonstrat faptul ca insomnia este deseori subiectiva. Se confunda adesea un simplu somn obositor, nereconfortant, cu o “noapte alba”.

Dar, pentru a-si reface fortele, unui adult ii sunt, in genere, necesare 8 ore de somn?

Specialistii spun ca aceasta cifra reprezinta un maximum, dar se are in vedere faptul ca numerosi oameni foarte sanatosi se multumesc cu 7 sau chiar 6 ore de somn. Exista oameni care intreaga lor viata dorm doar 5 din cele 8 ore “obligatorii”, fara ca acest lucru sa aiba consecinte asupra tonusului si sanatatii lor. Astfel, profesorul Michael Jouvet, neuropsiholog de la Universitatea “Claude-Bernard” din Lyon, citeaza cazul unui canadian care doarme mai putin de 3 ore pe noapte si se simte foarte bine. De altfel, persoanele care dorm putin sunt considerate de foarte multi medici mult mai dinamice si, in ansamblu, mult mai eficace decat celelalte. Persoanele care dorm foarte mult sunt mult mai anxioase si mai introvertite. Totusi, coeficientul personal depinde si de obisnuita, pe langa circumstantele constitutionale specifice fiecaruia. Studiile au aratat ca persoanele care dorm putin au un somn profund, de multe ori chiar mai profund decat persoanele care dorm mult. Se pare, de asemenea, ca majoritatea indivizilor au un somn “variabil”, mai scurt cand toate lucrurile merg bine si mai lung cand sunt intr-o stare de tensiune, de conflict, de depresiune. Se pare, deci, ca somnul de noapte scurt ar fi un semn de sanatate mentala. Si totusi, specialistii ii atentioneaza pe suferinzii de insomnii, amatori de medicamente, pilule “miraculoase”, care sa-i adoarma la comanda, ca nu ar fi rau sa cunoasca si cateva detalii despre derularea somnului.

Somnul este de fapt o stare naturala a organismului. Avem nevoie de somn pentru a creste, a ne odihni si a ne reface, pentru a putea lucra si functiona la parametrii optimi.

Somnul

Somnul este descris ca o stare fiziologica si periodica de repaus fiintelor, necesara redresarii fortelor, caracterizata prin incetarea totala sau partiala a functionarii constiintei, prin relaxare musculara , prin incetinirea circulatiei, a respiratiei si prin vise. (Dex ‘98)

Somnul este influentat de varsta: nou-nascutul doarme 20 de ore din 24, sugarul 14, copilul 12, tanarul 8, varstnicul 4-6 ore cu treziri frecvente (Iamandescu, 2002), dar si de sex (femeile dorm mai putin), starea emotionala, precum si pozitia in care dormim.

Trebuie stiut faptul ca somnul este ciclic si apare la fiecare 2 ore. El curpinde 4 faze care se repeta succesiv de 4 sau 5 ori in timpul unei nopti. Prima faza, adormirea, se deruleaza intr-un interval de timp cuprins intre 5 si 15 minute. A doua faza este reprezentata de un somn usor, care dureaza intre 10 si 40 de minute. Apoi urmeaz asomnul profund, care poate oscila intre 10 si 30 de minute. Aceste 3 faze formeaza etapa de somn lent, in timpul careia electroencefalograma reliefeaza o incetinire a activitatii creierului in raport cu activitatea din starea de veghe. Ultima faza, cea a somnului paradoxal, care dureaza intre 15 si 20 de minute, este cea a viselor. In acest stadiu, activitatea cerebrala este intensa: celulele nervoase se electrizeaza, declansandu-se o adevarata “furtuna cerebrala”. Nu trebuie uitate nici cauzele banale de insomnie ce tin de un regim de viata defectuos: mese de seara copioase, abuz de cafea, tutun, alcool. Ba chiar si unele medicamente, cum sunt cele cardiovasculare, vitamina C si chiar somniferele, se pot constitui in factori perturbatori ai “orologiului” nostru biologic. Fara a nega rolul important al somniferelor, calmantelor, tranchilizantelor in tratarea insomniilor, medicii recomanda si alte modalitati, cum ar fi acupunctura sau meloterapia.