Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Retard de limbaj_dislalie, tahilalie
Luni, 08 Februarie 2010 03:00

RETARD DE LIMBAJ

- DISLALIE. TAHILALIE -

Studiu de caz

 

Institutor: Anton Simona Marinela

şcoala cu clasele I-VIII nr.2 Vorniceni, Judetul Botosani

 

 

Nume subiect: Emilian

Vârstã: 6 ani si 5 luni

Clasa I

Nevoia specialã:

  • Retard de limbaj – dislalie; tahilalie

 

I. Definirea problemei:

 

Modul de manifestare a subiectului în viata cotidianã:

  • Este un copil prietenos, sociabil. Prezintã interes pentru activitãti în aer liber. Îi plac diferite jocuri sportive, drumetiile.
  • Energic, sensibilitate bine camuflatã.
  • Calitãti de lider.

 

Date despre mediul familial

  • Copil provenit dintr-o familie defavorizatã, cu pãrinti alcoolici si iresponsabili social. Este cel mai mic dintre cei cinci frati.
  • De la vârsta de un an si cinci luni, în urma anchetei sociale, este dat în plasament într-o familie de ocrotire.

Familia de ocrotire:

Mama Ioana – 34 de ani – asistent maternal

Tatãl Andrei – 38 de ani – tâmplar liber profesionist

Sora Diana – 11 ani – elevã

Familie cu o situatie materialã decentã, viatã armonioasã, se respectã unii pe altii, preocupati de educatia copiilor. Sunt cãsãtoriti de 14 ani. Le acordã o atentie deosebitã, oferindu-le un climat afectiv si educational propice unei evolutii psiho-comportamentale benefice. Colaborarea cu mediul educational scolar frecventat de bãiat este bunã.

 

Date despre starea sãnãtãtii:

  • La nastere, a primit o notã foarte bunã.
  • Evolutie relativ normalã pãnã la aceastã vârstã, în ciuda faptului cã în momentul când a fost dat în grija familiei de ocrotire, Emilian prezenta urmele unui abuz psihoafectiv evident: nu pronunta decât un singur cuvânt mama, plângea pânã lesina.
  • Astm bronsic cronic ameliorabil.
  • Emilian a vorbit târziu.
  • La momentul actual, în urma unor verificãri efectuate de cãtre specialisti, copilul a fost diagnosticat cu deficientã de limbaj recuperabilã.

Date despre dezvoltarea personalitãtii:

Intelectual

  • Pãrintii ocrotitori s-au atasat de Emilian foarte repede datoritã faptului cã este un bãietel vesel, optimist, inventiv – desi nu articula cuvintele, gãsea modalitãti foarte expresive de a se exprima, de a se face înteles.
  • Are o fatã foarte mobilã, ochii mari si foarte expresivi – un mic mim.
  • Inteligentã elementarã, gândire practicã si creativã.
  • O memorie bunã, e foarte atent la ceea ce îi prezintã interes – jocuri de miscare, afective; monotonia îl plictiseste.

Afectiv

  • Conduita emotionalã normalã, în conditiile unor tare psihoafective.
  • Manifestã pasiune în activitãtile care presupun miscare, zgomot, creativitate.
  • Ceea ce nu-i prezintã interes trateazã cu indiferentã, nerãbdare, enervându-si uneori pãrintii, sora si colegii de clasã.
  • Un copil cu o sensibilitate mascatã, un adevãrat luptãtor, un supravietuitor.

Volitiv – este ambitios dacã îsi propune ceva sau dacã ceea ce are de fãcut îi place. Putin egoist.

Temperament dinamic, afectuos cu pãrintii ocrotitori, sora Diana.

Caracter – puternic, dominator, încãpãtânat, manifestã mici accese de gelozie (este posibil si datoritã faptului cã a simtit cã i se acordã anumite privilegii)

Aptitudinile intelectuale nu sunt încã bine conturate. Din acest punct de vedere, Emilian este instabil. Îi plac jocurile de constructie dar odatã descoperitã taina jocului nu mai manifestã interes – se plictiseste.

Comportament

  • Putin agresiv, orgolios, lingusitor.
  • A fost diagnosticat la 3 ani cu un sindrom hiperkinestezic recuperabil în mãsura în care superenergia îi va fi canalizatã spre activitãti atrãgãtoare, neplictisitoare.

 

II. Relatii în grup

· În general, Emilian se adapteazã usor. Are calitãti de lider. Îsi mai enerveazã colegii de joacã iscându-se unele conflicte.

· Nu are încã prieteni, dar este o fire sociabilã.

 

III. Date pedagogice

  • Evolutie promitãtoare privind asimilarea unor cunostinte, dezvoltarea unor atitudini si aptitudini.
  • Participã entuziast la activitãtile artistice organizate la scoalã.
  • Îi place sã cînte, sã recite poezii.
  • Rezolvã cu usurintã exercitii de matematicã.

 

IV. Nevoia specialã – retard de limbaj – dislalie – tahilalie

  • Familia de ocrotire nu a fost la început alarmatã de faptul cã Emilian nu vorbeste bine; posibil sã fi fost putin neglijenti în aceastã privintã.
  • Bãiatul nu poate pronunta anumite consoane corect, le substituie, se grãbeste sã spunã ceva, pentru cã are multe de exprimat. Face asocieri între obiecte si cuvintele corespunzãtoare mai greu. Probabil, o instabilitate în puterea de concentrare.

 

V. Obiective

Psihologul împreunã cu pãrintii ocrotitori a schitat urmãtoarele obiective pentru o conduitã instructionalã pozitivã:

· Identificarea clarã a nevoilor subiectului;

· Orientarea efectivã spre activitãti care sã-i facã plãcere, sã-i stârneascã interesul, curiozitatea.

· Conceperea unui program de recuperare a deficientelor de limbaj, apelând la serviciile unui logoped profesionist.

· Colaborarea cu familia de ocrotire, educarea acestora pentru a asigura continuitatea demersurilor de recuperare.

 

VI. Plan de actiune

  • Terapie logopedicã în particular;
  • Consiliere a pãrintilor ocrotitori de cãtre specialistul logoped în colaborare cu învãtãtoarea pe parcursul mai multor sedinte:

 

ªedinta I

Prezentarea tipurilor de exercitii utile:

· De respiratie, de gimnasticã facialã, de gimnasticã lingualã, de pronuntie si de pronuntare coarticulatã

Explicatii:

· Exercitiile de gimnasticã facialã antreneazã musculatura mandibulei, astfel încât copiii sã poatã efectua miscãri precise de deschidere a gurii si de conturare corectã a buzelor. Se asociazã treptat exercitii de pronuntie corectã a vocalelor începând cu deschideri largi a, e, i, o, u.

· Exercitiile de gimnasticã lingualã urmãresc înlãturarea tipului de vorbire infantil prin pronuntare corectã a consoanelor s, z, s, j, t, c, g, t.

· Aceste exercitii asociate cu pronuntarea au ca scop fixarea bazei de articulare a unor perechi de consoane.

 

ªedinta a II - a

Logopedul propune tipuri de exercitii noi si face unele recomandãri – de exemplu, ritmoterapie pentru destindere (copiilor le face plãcere sã cânte si sã danseze) sau exercitii de pronuntare corectã:

Stanca stã-n castan cu Stan.

 

Aceste exercitii sunt practicate si cu subiectul, pe lângã recitãri si conversatii.


Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:20
 

Revista cu ISSN

Vivant profesores!

    VIVANT PROFESORES!   - Referat -     CUPRINS:    1-Argument  2-Obiective  3-Diseminarea proiectului  4-Model de orientare profesionala  5-Colaboratori    1. Argument     Referatul VIVANT PROFESORES propune revigorarea functiilor si valorilor atribuite foii matricole, la absolvirea liceului.  Noua versiune a foii matricole, se vrea un mini-ghid de orientare...

Read more

Copiii de azi parintii de maine

COPIII DE AZI, PĂRINŢII DE MÂINE - studiu - prof.înv.preşcolar Cristina Antal Şcoala Gimnazială "Sf. Ilie" Topliţa, Harghita Mass-media propagă uneori violenţa prin publicaţii, emisiuni şi filme care prezintă amănunţit situaţii violente,...

Read more

Metode - stimularea creativitatii

STRATEGII DIDACTICE MODERNE DE STIMULARE A CREATIVITÃŢII ELEVILOR ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNÃ   Institutor Anton Simona Marinela Şcoala cu clasele I-VIII nr.2 Vorniceni, Judetul Botosani     Având în vedere...

Read more

Succesul scolar perspectiva finlandeza

SUCCESUL ȘCOLAR. PERSPECTIVA FINLANDEZĂ Prof. Alexandru Colțan Școala Gimnazială Săcălaz, jud. Timiș În ultima decadă, sistemul educațional finlandez a atins constant...

Read more

Nanoparticule

Nanoparticule

II.1. NANOPARTICULE Nanoparticulele sunt bucăţi/piese foarte mici dintr-un material mai mare. Ce se întâmpla când creaţi astfel de piese mici? PIESE MICI = MAI MULTE SUPRAFEŢE MAI MULTE SUPRAFEŢE =...

Read more

Geneza unor frazeologisme romanesti

GENEZA UNOR FRAZEOLOGISME ROMÂNEŞTI   Lorincz Cristina profesor Liceul de Arte Plastice, Braşov   Rezumat: Articolul prezintă geneza unor frazeologisme româneşti, pornind de la explicarea termenului, etimologie şi ajungând la exemplificarea unora. Articolul subliniază de...

Read more

Inspectia scolara generala a unitatilor …

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar   SECTIUNEA a 2-a Inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar: activitatea de preinspectie   Art. 20. -     Inspectorul coordonator al echipei realizeaza urmatoarele activitati preparatoare...

Read more

Metodologia predarii disciplinei religie…

Metodologia predarii disciplinei religie in invatamantul preuniversitar Vezi Ordinul M.E.C.S. nr. 5232/14.09.2015 privind aprobarea Metodologiei de organizare a predarii disciplinei Religie in invatamantul preuniversitar.

Read more