Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Retard de limbaj_dislalie, tahilalie
Luni, 08 Februarie 2010 03:00

RETARD DE LIMBAJ

- DISLALIE. TAHILALIE -

Studiu de caz

 

Institutor: Anton Simona Marinela

şcoala cu clasele I-VIII nr.2 Vorniceni, Judetul Botosani

 

 

Nume subiect: Emilian

Vârstã: 6 ani si 5 luni

Clasa I

Nevoia specialã:

  • Retard de limbaj – dislalie; tahilalie

 

I. Definirea problemei:

 

Modul de manifestare a subiectului în viata cotidianã:

  • Este un copil prietenos, sociabil. Prezintã interes pentru activitãti în aer liber. Îi plac diferite jocuri sportive, drumetiile.
  • Energic, sensibilitate bine camuflatã.
  • Calitãti de lider.

 

Date despre mediul familial

  • Copil provenit dintr-o familie defavorizatã, cu pãrinti alcoolici si iresponsabili social. Este cel mai mic dintre cei cinci frati.
  • De la vârsta de un an si cinci luni, în urma anchetei sociale, este dat în plasament într-o familie de ocrotire.

Familia de ocrotire:

Mama Ioana – 34 de ani – asistent maternal

Tatãl Andrei – 38 de ani – tâmplar liber profesionist

Sora Diana – 11 ani – elevã

Familie cu o situatie materialã decentã, viatã armonioasã, se respectã unii pe altii, preocupati de educatia copiilor. Sunt cãsãtoriti de 14 ani. Le acordã o atentie deosebitã, oferindu-le un climat afectiv si educational propice unei evolutii psiho-comportamentale benefice. Colaborarea cu mediul educational scolar frecventat de bãiat este bunã.

 

Date despre starea sãnãtãtii:

  • La nastere, a primit o notã foarte bunã.
  • Evolutie relativ normalã pãnã la aceastã vârstã, în ciuda faptului cã în momentul când a fost dat în grija familiei de ocrotire, Emilian prezenta urmele unui abuz psihoafectiv evident: nu pronunta decât un singur cuvânt mama, plângea pânã lesina.
  • Astm bronsic cronic ameliorabil.
  • Emilian a vorbit târziu.
  • La momentul actual, în urma unor verificãri efectuate de cãtre specialisti, copilul a fost diagnosticat cu deficientã de limbaj recuperabilã.

Date despre dezvoltarea personalitãtii:

Intelectual

  • Pãrintii ocrotitori s-au atasat de Emilian foarte repede datoritã faptului cã este un bãietel vesel, optimist, inventiv – desi nu articula cuvintele, gãsea modalitãti foarte expresive de a se exprima, de a se face înteles.
  • Are o fatã foarte mobilã, ochii mari si foarte expresivi – un mic mim.
  • Inteligentã elementarã, gândire practicã si creativã.
  • O memorie bunã, e foarte atent la ceea ce îi prezintã interes – jocuri de miscare, afective; monotonia îl plictiseste.

Afectiv

  • Conduita emotionalã normalã, în conditiile unor tare psihoafective.
  • Manifestã pasiune în activitãtile care presupun miscare, zgomot, creativitate.
  • Ceea ce nu-i prezintã interes trateazã cu indiferentã, nerãbdare, enervându-si uneori pãrintii, sora si colegii de clasã.
  • Un copil cu o sensibilitate mascatã, un adevãrat luptãtor, un supravietuitor.

Volitiv – este ambitios dacã îsi propune ceva sau dacã ceea ce are de fãcut îi place. Putin egoist.

Temperament dinamic, afectuos cu pãrintii ocrotitori, sora Diana.

Caracter – puternic, dominator, încãpãtânat, manifestã mici accese de gelozie (este posibil si datoritã faptului cã a simtit cã i se acordã anumite privilegii)

Aptitudinile intelectuale nu sunt încã bine conturate. Din acest punct de vedere, Emilian este instabil. Îi plac jocurile de constructie dar odatã descoperitã taina jocului nu mai manifestã interes – se plictiseste.

Comportament

  • Putin agresiv, orgolios, lingusitor.
  • A fost diagnosticat la 3 ani cu un sindrom hiperkinestezic recuperabil în mãsura în care superenergia îi va fi canalizatã spre activitãti atrãgãtoare, neplictisitoare.

 

II. Relatii în grup

· În general, Emilian se adapteazã usor. Are calitãti de lider. Îsi mai enerveazã colegii de joacã iscându-se unele conflicte.

· Nu are încã prieteni, dar este o fire sociabilã.

 

III. Date pedagogice

  • Evolutie promitãtoare privind asimilarea unor cunostinte, dezvoltarea unor atitudini si aptitudini.
  • Participã entuziast la activitãtile artistice organizate la scoalã.
  • Îi place sã cînte, sã recite poezii.
  • Rezolvã cu usurintã exercitii de matematicã.

 

IV. Nevoia specialã – retard de limbaj – dislalie – tahilalie

  • Familia de ocrotire nu a fost la început alarmatã de faptul cã Emilian nu vorbeste bine; posibil sã fi fost putin neglijenti în aceastã privintã.
  • Bãiatul nu poate pronunta anumite consoane corect, le substituie, se grãbeste sã spunã ceva, pentru cã are multe de exprimat. Face asocieri între obiecte si cuvintele corespunzãtoare mai greu. Probabil, o instabilitate în puterea de concentrare.

 

V. Obiective

Psihologul împreunã cu pãrintii ocrotitori a schitat urmãtoarele obiective pentru o conduitã instructionalã pozitivã:

· Identificarea clarã a nevoilor subiectului;

· Orientarea efectivã spre activitãti care sã-i facã plãcere, sã-i stârneascã interesul, curiozitatea.

· Conceperea unui program de recuperare a deficientelor de limbaj, apelând la serviciile unui logoped profesionist.

· Colaborarea cu familia de ocrotire, educarea acestora pentru a asigura continuitatea demersurilor de recuperare.

 

VI. Plan de actiune

  • Terapie logopedicã în particular;
  • Consiliere a pãrintilor ocrotitori de cãtre specialistul logoped în colaborare cu învãtãtoarea pe parcursul mai multor sedinte:

 

ªedinta I

Prezentarea tipurilor de exercitii utile:

· De respiratie, de gimnasticã facialã, de gimnasticã lingualã, de pronuntie si de pronuntare coarticulatã

Explicatii:

· Exercitiile de gimnasticã facialã antreneazã musculatura mandibulei, astfel încât copiii sã poatã efectua miscãri precise de deschidere a gurii si de conturare corectã a buzelor. Se asociazã treptat exercitii de pronuntie corectã a vocalelor începând cu deschideri largi a, e, i, o, u.

· Exercitiile de gimnasticã lingualã urmãresc înlãturarea tipului de vorbire infantil prin pronuntare corectã a consoanelor s, z, s, j, t, c, g, t.

· Aceste exercitii asociate cu pronuntarea au ca scop fixarea bazei de articulare a unor perechi de consoane.

 

ªedinta a II - a

Logopedul propune tipuri de exercitii noi si face unele recomandãri – de exemplu, ritmoterapie pentru destindere (copiilor le face plãcere sã cânte si sã danseze) sau exercitii de pronuntare corectã:

Stanca stã-n castan cu Stan.

 

Aceste exercitii sunt practicate si cu subiectul, pe lângã recitãri si conversatii.


Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:20
 

Revista cu ISSN

Evaluarea nationala clasa a VIII-a 2017

Evaluarea nationala clasa a VIII-a 2017 Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice a publicat ordinul care prezinta calendarul desfasurarii Evaluarii Nationale la clasa a VIII-a in anul scolar 2016-2017. Calendarul examenului...

Read more

Ordin masuri tranzitorii in sistemul nat…

Ordin privind modificarea anexei nr.1 la Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor masuri tranzitorii in sistemul national de invatamant

Read more

Comment faire la francais plus attrayant…

COMMENT FAIRE  LE  FRANÇAIS  PLUS ATTRAYANT? ETUDE SUR LE JEU EN CLASSE DE FLE   Prof. Alexie Cristina «C.T. Ion Mincu», Slatina               Sans diminuer le rôle et l importance de l’écrit dans l’apprentissage...

Read more

Titu Maiorescu si I L Caragiale consonan…

TITU MAIORESCU ŞI I. L. CARAGIALE CONSONANŢE SPIRITUALE    Prof.drd.GABRIELA IONESCU Colegiul Tehnic Nr.2, Târgu-Jiu, Gorj   Rezumat: Dintre iluştrii contemporani ai lui T. Maiorescu, acela care a rezonat cel mai profund cu teoriile şi...

Read more

Tehnici de explorare a textului in cadru…

TEHNICI  DE EXPLORARE A TEXTULUI  ÎN CADRUL  SISTEMELOR DE ÎNVĂŢARE   Profesor  ANASIA  SIMONA, GRUPUL  ŞCOLAR  INDUSTRIAL  de  MARINĂ,  GALAŢI     The article depicts the way computers and humans work together in order to analyze different...

Read more

Muzica in orele de engleza

MUZICA ÎN ORELE DE LIMBĂ ENGLEZĂ                                                    Prof. Raluca Bârsan Lic. Ped. ”Regele Ferdinand” Sighetu Marmaţiei   Muzica în predarea limbii engleze la clasele primare se dovedeşte a fi nu doar un mod...

Read more

Studiu de caz caracterizare elev M G

STUDIU DE CAZ – ELEV M.G. Înv. Marc Aurica Școala Gimnazială Câmpeni, jud. Alba Am realizat un studiu de caz...

Read more

Masurarea competentelor de lectura ale e…

MĂSURAREA COMPETENŢELOR DE LECTURĂ ALE ELEVILOR DIN CLASA A IX-A LICEU - studiu de caz -   Prof. VIRA ADINA MONICA Colegiul Tehnic de Transporturi, jud. Braşov   Predarea limbii şi literaturii române la clasele cu...

Read more