Regimul alimentar in obezitate

Obezitatea reprezinta o boala metabolica caracterizata prin acumularea grasimii in organism. La producerea acesteia participa doi factori: unul exogen alimentar (abuzul alimentar) si altul endogen genetic (predispozitie constitutionala). La acestia se adauga si sedentarismul. In afara de excesul ponderal de diverse grade, in cursul obezitatii apar frecvent complicatii: respiratorii, cardiovasculare, articulare, metabolice (arteroscleroza, diabet zaharat), digestive (litiaza biliara, colecistite, colite). Toate acestea impun aplicarea de urgenta a unui tratament sustinut. Obezitatea poate fi tratata in special printr-un regim hipocaloric, adica prin scadearea aportului alimentar. La acesta se mai pot adauga medicamente anorexigene (care scad pofta de mancare), medicamente care stimuleaza catabolismul si combatarea sedentarismului.

In conditii obisnuite de activitate regimul va fi de 1.200 – 1.300 cal/zi, iar in conditii de spital se poate avea in vedere un regim de 400 cal/zi. Proteinele vor fi administrate in proportie de 1-1,5 g/zi/kg corp greutate ideala, deoarece ele au rol plastic. Lipidele vor fi reduse la 25-40 g/zi pentru ca furnizeaza un aport caloric crescut. Regimul va fi sarac in glucide. In general un regim hipocaloric cu proteine suficiente, bogat in legume verzi si fructe acopera nevoile de vitamine hidrosolubile si de minerale. In perioadele in care se aplica “postul absolut” sau un regim restrictiv se pune problema suplimentarii ratiei de vitamine.

Intr-un regim hipocaloric sunt premise urmatoarele alimente: laptele smantanit, iaurtul degresat, branza de vaci dietetica, carnea slaba (de vaca, miel, pasare, pui), pestele slab de rau (salau, stiuca, lin), ouale fierte tari, albusul de ou. Dintre legume (ciuperci, rosii, ridichi, andive, salata verde, ardei grasi, castraveti, conopida, spanac, loboda, dovlecei, varza alba, fasole verde), preparate ca salate, fierte inabusit sau ca soteuri. In ceea ce priveste fructele sunt admise mere, lamai, grepfruturi, portocale, mandarine, pepene verde, coacaze, fragi, visine, cirese timpurii (crude, sub forma de salate de fructe, coapte sau sub forma de compoturi cu zaharina). Ca grasimi sunt premise uleiuri vegetale, margarina, untul (in cantitate redusa), iar ca bauturi: sucurile de legume si fructe, laptele ecremat. Sarea in medie 5 g/zi.

Sunt interzise urmatoarele alimente: cascavalul, toate branzeturile grase si sarate, laptele integral, branza de vaci grasa, carnurile grase, pestele gras, conservele de carne si peste, afumaturile, ouale prajite, painea si pastele fainoase in cantitate mare, leguminoasele uscate (fasole, mazare, linte, bob), cartofi in cantitate mare, unele fructe (stafide, smochine, curmale, banana, struguri, prune), fructele oleoginoase (alune, nuci), grasimile, frisca, smantana, slanina, untura, sosurile cu rantas si cele cu grasime multa, maioneza, supele si ciorbele grase, cele cu fainoase, dulciurile concentrate, cremele, aluaturile cu grasime, bauturile indulcite, siropurile, alcoolul, cafeaua, ceaiul rusesc, sarea peste cantitatea medie de 5 g/zi, condimentele (otetul, lamaile).

Se vor lua 5-6 mese pe zi, asigurandu-se astfel o metabolizare mai buna. In caz de constipatie se recomanda adaugarea la salata a 1-2 linguri de ulei de parafina. Este bine sa nu se consume nimic intre mesele principale, sa nu se abuzeze de sare si sa nu se consume alcool. Pentru o cura de slabire mai severa se poate folosi un regim de 400 de calorii, care consta din: lapte 250 ml, branza de vaci degresata 90 g, carne 100 g, fructe 100 g si legume 300 g. Aceasta cura asigura in total: proteine 45 g, glucide 10 g, lipide 35 g si 401 cal.

In conditii de spitalizare se poate folosi si “postul absolut”, cand bolnavul aflat in repaus la pat primeste o cantitate de 1.000 – 1.500 ml ceai indulcit cu zaharina, cu suplimentarea vitaminelor pe cale parenterala. Aceasta cura trebuie sa se faca numai la indicatia stricta a medicului si sub directa supraveghere a acestuia, limitandu-se in timp.