Joi, 08 Noiembrie 2012 11:07 |
PLEDOARIE PENTRU LECTURĂ
Prof. Stan Cristina
Şcoala Gimnaziala Bâsca-Chiojdului, jud. Buzău
Lumea se schimbă cu o rapiditate extraordinară, mass-media pătrunde în viaţa fiecăruia dintr noi, copleşindu-ne prin informaţie, comunicaţia este rapidă, prin telefon, internet sau fax. În asemenea condiţii, nu este chiar de mirare când unii dintre elevi, şi nu numai, se întreabă la ce bun o ora de limba şi literatura română, un dascăl care predă aceeaşi gramatică cu norme rigide, un profesor care să-i trimita să citească pe Eminescu, Creangă, Sadoveanu sau Preda, torturându-i 50 de minute cu lucruri care, aparent, s-ar putea să nu le folosească niciodată.
Răspunsul nu este simplu, căci activitatea de educaţie a profesorului de limbă şi literatură româna este un factor de gândire şi de simţire, de modelare a sufletului şi de pe lângă achiziţiile din programa şcolară, manuale şi cărţi, elevul este ajutat de profesor să-şi formeze comportamente noi, adecvate pentru manifestarea creativităţii, iniţiativei şi complexităţii personalităţii sale, pentru ca tânărul educat să devină un reper al comunităţii căreia îi aparţine.
Cred că progresul şcolar este determinat de ce face, cum face profesorul de limbă şi literatură română şi, bineînţeles, de ce vor şti să facă elevii săi. Profesorului îi revine sarcina dificilă de a forma la elevi, în primul rând, deprinderea de a citi, pentru că lectura este singura cale de adaptare, oferind posibilitatea de dezvoltare interioară şi spirituală.
Învăţarea limbii şi literaturii române în şcoală este o cale importantă de formare şi autoperfecţionare, stimulând memoria, imaginaţia, gândirea. Lectura înseamnă explorarea unui univers nou, confruntarea de idei, modele de urmat, repere, asumarea de atitudini.
În învăţământul primar şi gimnazial, lectura în clasă este foarte importantă deoarece prin ea se realizează atât dobândirea unei experienţe psihointelectuale, cât şi educaţia şi instrucţia elevilor. Aceştia vor înţelege că lectura este un act esenţial al existenţei şi realizării operei literare, ca rezultatal coparticipării cititorului la semnificaţia mesajului artistin încorporat în operă.
Actul lecturii are la bază un fond cultural, emoţional şi comportamental care diferă de la un receptor la altul, ceea ce presupune o pregătire a elevului pentru a recepta textul literar.profesorul trebuie să-l atragă, să-i cultive gustul pentru lectură, prezentând verbul a citi ca pe un act cultural obligatoriu, de educaţie ce se desfăşoară într-o perioadă îndelungată de timp bprin abordarea unor texte diverse.
Obligativitatea, superficialitatea, renunţarea, modul de a gândi astazi nu mai citeşte nimeni, sunt atitudini aculturale, nepedagogice care fac ca relaţia profesor-literatură-elev să se transforme într-o convenienţă, cu un efect negativ asupra celui din urmă.
Receptarea textului literar înseamnă şi predarea normelor ortoepice şi ortografice ale limbii române, acestea aflându-se în raport de reciprocitate, în sensul că ortografia fixează grafic ortoepia sau că imaginea scrisă a cuvântului, corectitudinea lui influenţează stilul. Profesorul de limbă şi literatură română trebuie să analizeze textul împreună cu elevii printr-o confruntare a greşelii cu norma, prin fixarea variantei corecte cu ajutorul unor exemple adecvate de cunoaştere, caracterizare, grupare, morivare, disociere, în scopul formării deprinderilor corecte.
Studierea limbii şi literaturii române în şcoală oferă posibilitatea de a solicita ortografia şi ortoepia în interpretarea operei literare, în multe csazuri acestea determinând stilul şi individualizarea unor personaje sau relevând intenţionalitatea scriitorului de a exprima o idee, un anumit mesaj. Lectura este una dintre căile importante de formare, îmbogăţire şi de nuanţare a vocabularului elevilor, de aceea profesorului de limbă şi literatură română îi revine obligaţia de a cunaşte ce şi cât citesc elevii, de a orienta lectura acestora. Programa oferă posibilitatea stabilirii unei bibliografii obligatorii, de referinţă, pe care elevii trebuie să o parcurgă pentru a-şi forma o cultură generală, pentru a-şi educa gustul şi simţul estetic. În cadrul orei de literatură, profesorul are posibilitatea de a analiza textele literare într-o discuţie liberă, necoercitivă, dezvoltând la elevi simţul de observaţie şi analiză, stabilind etape şi nivele de lectură ale înţelegerii unui text, vocabularul necesar exprimării observaţiilor, punctelor de vedere. Profesorul de limbă şi literatură română trebuie să urmărească pe termen lung, prin obiective educaţionale concrete, formarea deprinderilor, a instrumentelor de lucru.
Sunt convinsă că ora de limbă română înseamnă comunicare literară, presupunând un om şi o carte. Cartea nu este un spaţiu sec, închis, ci o lume spirituală, o punte între autor şi cititor. Lectura nu este numai un act de manifestare a operei, ci şi un proces de valorificare. Credinţa mea este că literatura nu se predă ca o împărţire a materiei pe secvenţe ordonate, ea presupune, în primul rând, lectură. Cultivarea deprinderii de a citi trebuie să ajungă pâna intr-acolo încât lectura trebuie să ajungă o necesitate cotidiană, de aceea trebuie încurajat în a citi cât mai divers, în a-şi exprima opiniile. Eşecul în cazul literaturii înseamnă semialfabetizare, ingnoranţă, căci lectura nu poate fi înlocuită nici de internet, nici de film, presa, radio sau televiziune.
De ce pledez pentru calitatea şi eficienţa orelor de limba şi literatura română şi pentru letură? Tocmai pentru că nu vreau ca generaţiile următoare să fie ignorante, pentru că vreau ca tinerii de mâine să fie comunicativi şi înţelegători, bogaţi spiritual şi capabili să se integreze în societate.
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Ultima actualizare în Vineri, 09 Noiembrie 2012 11:10 |
|
METODE INTERACTIVE FOLOSITE
ÎN PREDAREA-ÎNVĂŢAREA UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ
Ţermure Felicia, institutor
Liceul Teoretic „W. Shakespeare” Timişoara
„Împreună, indivizii generează şi discută idei, ajungând la o gândire care depăşeşte posibilităţile unui singur individ.” (C. Costa)
Transformările... Read more
ERROR ANALYSIS. GOOD FEEDBACK FOR TEACHERS
Profesor: Elisabeta Maxim
Școala Gimnazială “Ștefan cel Mare” Botoşani
Abstract In the past forty years, studies of second language learning have occupied a central... Read more
Subiecte definitivat 2012
Afla care au fost subiectele de la examenul national de acordare a definitivarii in invatamant 2012.
Read more
RELAȚIA DINTRE COGNIȚIILE IRAȚIONALE ALE COPIILOR
CU ADHD ȘI CELE ALE PĂRINȚILOR ACESTORA
Prof. Obancea Maria,
CJRAE-Școala ”Liviu Rebreanu”, Cluj-Napoca
Abstract: Cel mai important lucru pentru o evoluție cât mai sănătoasă... Read more
Legea Educatiei Nationale, forma finala
asumata, aprobata si promulgata de presedintele Romaniei in 4 ianuarie 2011
Read more
STUDIU GEOGRAFIC ASUPRA CALITĂŢII MEDIULUI
ÎN MUNICIPIUL BRĂILA
Profesor Miron Steluţa Otilia
Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii, judeţul Brăila
Rezumat: Studiul şi-a propus să identifice actualele probleme de mediu de pe raza municipiului... Read more
DISCURSUL PUBLIC CA MODALITATE DE DEZVOLTARE A PERSONALITĂŢII ŞI APTITUDINILOR ELEVULUI
Prundeanu Ciprian, Profesor Limba Engleză,
Liceul Teoretic „Grigore Moisil” Timişoara
Rezumat: Dezbaterea şi discursul public sunt modalităţi extrem de utile în... Read more
CONCORDANŢA TIMPURILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ
Prof. Didin Florentina Gabriela
Şcoala gimnazială Nr. 1 Vulpeşti, Argeş
Este acordul obligatoriu al timpului verbului din subordonată cu timpul verbului din regenta sa. În limba engleză timpul... Read more
EUROPA E MAI APROAPE
Prof. Georgeta Munteanu
CNA « Ion Vidu » Timişoara
Vise...vise...vise. Cu toţii visăm. Si iată că visele devin uneori realitate. Cum a fost şi acesta, al meu. Când auzeam… EDUCAŢIA SOCIO-EMOŢIONALĂ LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ
Prof. înv. preşc DAN FLORINA,
Grădiniţa cu PP nr. 19 Braşov
Conceptul de educaţie socială şi emoţională în contextul actual
Etimologic, cuvântul „educaţie” provine din latinescul… Test geografie – clasa a IX-a
I. Numiţi, reprezentaţi prin desen şi caracterizaţi tipurile de contacte dintre plăcile scoarţei terestre.
16 puncte
II. Alegeţi varianta corectă:
1. Mărimea radiaţiei solare înregistrate…
VALORIZAREA TEXTELOR CU CARACTER ISTORIC
Prof. înv. primar: DOBREA MONICA
Şcoala Gimnazială „Emil Racoviţă” Oneşti, jud. Bacău
„Cunoscând istoria, eroii, tradiţia, ne facem mai sociabili, mai altruişti, mai iubitori de… TITU MAIORESCU ŞI I. L. CARAGIALE
CONSONANŢE SPIRITUALE
Prof.drd.GABRIELA IONESCU
Colegiul Tehnic Nr.2, Târgu-Jiu, Gorj
Rezumat: Dintre iluştrii contemporani ai lui T. Maiorescu, acela care a rezonat cel mai profund cu teoriile şi… Prevenirea ridurilor
In societatea moderna de astazi se acorda o importanta sporita modului in care aratam. Si femeile, si barbatii sunt din ce in ce mai interesati sa-si pastreze supletea si…
SCHIMBAREA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
Prof. Sandu Diana – Ileana
Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I”, Timişoara
Motto:
Într-o lume imperfectă pe care o putem influenţa în bine sau rău,
conştientizarea faptului că orice încercare contează… VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ. Agresiunea.
Profesor: Teodorescu Lăcrămioara
Şcoala cu clasele I-VIII Faraoanele
,, Atâta timp cât oamenii vor folosii violenţa pentru a combate violenţa, aceasta va exista întotdeauna printre noi ,, Michael…
THE CHARACTER’S SPEECH AND LANGUAGE IN JOHN STEINBECK’S THE GRAPES OF WRATH
Profesor Dumitru Maria Magdalena
Liceul Tehnologic “Constantin Brancuşi”- Piteşti
Steinbeck’s characters are simple people and so is their language.They don’t have…
|