|
Oltenia
 Oltenia este o regiune istorica situata in zona de sud-vest a Romaniei si formeaza un cadrilater aproximativ simetric, pe axele Nord-Sud si Est-Vest. Oltenia este o regiune inchisa numai de granite naturale. Dunarea o incinge la sud, Oltul o limiteaza spre rasarit, iar arcul muntilor Carpati o inchide spre nord si vest. Raul Jiu strabate regiunea in directia nord-sud si o imparte in doua parti aproape egale, in care relieful uneia pare sa se oglindeasca in cealalta.
Cele mai importante rauri sunt: Olt (impreuna cu afluentii Lotru si Oltet), Jiu (impreuna cu afluentii Tismana, Motru, Amaradia si Gilort), Desnatui, Drincea si Cerna.
Nordul Olteniei este muntos, fiind prezente aici doua masive: Parang (la est de raul Jiu) si Retezat-Godeanu (la vest de raul Jiu).
In sudul Olteniei de afla Campia Olteniei, care este de altfel cel mai vestic sector al Campiei Romane. Campia Olteniei este alcatuita de Campiile Blahnitei si Bailestilor (la vest de Jiu) si Romanatilor (la est de Jiu).
Etimologie
Oltenia – este numita dupa raul Olt, care strabate granita cu Muntenia.
 Regiuni administrative
Judetul Dolj
Judetul Gorj
Judetul Mehedinti
Judetul Olt
Judetul Valcea
Turism
Zona subcarpatica a Olteniei dispune de obiective turistice cum ar fi: statiunile balneoclimaterice de mare traditie Olanesti, Voineasa, Caciulata, Calimanesti, Govora, pesterile Muierii si respectiv Polovragi, celebrele manastiri Horezu si Cozia. Ansamblul Manastirii Hurez, ctitorita de Constantin Brancoveanu in anul 1694, este monument UNESCO, iar manastirea Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Batran, este una dintre cele mai importante asezari de arhitectura si arta medievala din Romania. Manastirea dintr-un lemn (satul Francesti) a fost cladita de Matei Basarab intre 1635-1636 si detine o bogata colectie de icoane pe sticla si obiecte de cult.
Orasul Targu Jiu gazduieste casa memoriala a marelui sculptor roman Constantin Brancusi, precum si celebrele opere de notoritate internationala ("Masa tacerii", "Poarta sarutului" si "Coloana Infinitului").
Pe traseul de la Targu Jiu spre Drobeta-Turnu Severin merita a fi vizitate manastirea Tismana, grupul de pesteri de la Closani, ruinele vestitului pod de peste Dunare, construit de Apolodor din Damasc in anii 103-105 d.Hr. din apropierea orasului Drobeta-Turnu Severin, castrul si termele romane din aceeasi zona de pe timpul domniei imparatului Hadrian si complexul hidroenergetic Portile de Fier I de la granita cu Serbia.
Turistii care ajung in zona Vaideeni pot admira de asemenea Cheile Cernei, aflate la izvorul paraului Cerna, Piatra Spanzurata, monument al naturii aflat pe Valea Plopilor, in satul Izvoru Rece si piua de apa din satul Vaideeni, cu instalatie tehnica. Din zona pornesc doua trasee turistice, catre Muntii Capatanii, cu acces la stane.
In comuna Slatioara din judetul Valcea se gaseste un obiectiv turistic foarte putin cunoscut: piramidele de pamant de la Slatioara. Acestea se afla pe „Magura Slatioarei”, in satul Gorunesti si pe teritoriul comunei Stroesti, fiind declarate rezervatie naturala. De asemenea, la Slatioara exista si un centru al ceramicii, specific pentru ceramica populara nesmaltuita, de culoare rosie. Ceramica de Slatioara este decorata simplu, din huma alba si este rezistenta la foc.
Obiceiuri specifice regiunii
Partea de nord a Olteniei este consacrata ca arie etno-folclorica importanta. Economia satelor se bazezeza inca pe mestesuguri traditionale: prelucrarea lutului, ceramicii, cioplitul si sculptatul lemnului, dulgherit, dogarit.
La Horezu poate fi gasita cea mai frumoasa ceramica rosie smaltuita din Romania, turistii ii pot vedea pe mesterii populari chiar la ei acasa, lucrand in ateliere sau pot chiar invata cum se confectioneaza manual ceramica de Horezu.
 
Fiind o zona prea putin exploatata din punct de vedere turistic, nordul Olteniei mai pastreaza inca atmosfera vietii satului romanesc, cu traditiile arhaice pe care aceasta le ofera. In unele zone s-au pastrat nealterate obiceiurile populare transmise din strabuni cu privire la dansul, cantecul si portul popular.
Pentru turistii care vor sa cunoasca obiceiurile ciobanilor, cei mai apropiati urmasi ai dacilor, in aceasta privinta, pot merge la Vaideeni, localitate unde civilizatia nu a reusit sa schimbe aproape deloc obiceiurile oamenilor sau modul lor de viata.
Obiceiurile de iarna din Oltenia sunt diversificate si numeroase. Spre exemplu, in zona Doljului exista colinde, urari cu plugul, plugusorul si buhaiul, incurcarea cailor, pazitul fantanilor sau pazitul apelor, urari cu sorcova, semanatul sau gogorita.
Tot in Dolj, colindatorii se duc pe la casele gospodarilor, aduna paie si crengi din curte si unul dintre colindatori se aseaza pe ele, pentru ca si clostile din acea gospodarie sa stea pe oua. In unele sate din zona, gospodarii iau cate o crenguta de mar dulce si scormonesc focul, dupa care funinginea si cenusa din vatra erau puse la radacina pomilor.
Totusi, dintre colindele de sarbatori, cel mai raspandit in intreaga Oltenie este “Plugul”, organizat de flacaii satului. “Plugul” se practica de Anul Nou si este condus de un staroste, care tine plugul de coarne si rosteste urarea. La plug erau inhamate mai multe perechi de boi, iar animalele sunt impodobite cu clopotei si ciucuri de lana. In unele sate, acest obicei dureaza si trei zile.
Plugusorul este organizat de copiii satului, adunati in cete. Urarile rostite de acestia seamana cu cele de la Plugul flacailor. Un obicei similar este si cel al Buhaiului. Sorcova se inscrie si ea in obiceiurile de iarna, cu specificatia ca sunt sorcoviti membrii familiei, rudele si uneori vecinii.
In Oltenia, fetele de maritat asteapta cu nerabdare sarbatorile de iarna, pentru ca acum este perioada cand isi pot afla ursitul. In aceasta zona a tarii exista un obicei numit “numararea parilor”. De Anul Nou, fetele tinere numara al zecelea par din gard si il compara: cum arata parul asa va arata si viitorul sot. Daca parul va fi drept si ursitul va fi un barbat frumos. In caz contrar, mirele va fi urat. Mai exista varianta in care parul este noduros, iar viitorul sot se presupune ca va fi bogat.
Si barbatii au un obicei pentru rodirea vitei-de-vie. Oltenii merg la vie cu un mat al porcului si o sticla cu vin. Ei dau ocol viei, dupa care beau vinul, pentru ca anul viitor, via sa dea rod mai bogat.
Tot de Anul Nou, in Oltenia se stropesc cu apa sfintita vitele, pasarile, via, pomii, gradina, ca sa rodeasca si sa fie ferite de grindina.
Obiceiul “pitarailor” exista si pe Valea Jiului. In aceasta zona, “pitaraii” sunt numai barbati, copii sau adolescenti, care colinda in dimineata Ajunului, in tot satul. Organizati in cete si imbracati in haine populare, “pitaraii” sunt primiti in casele oamenilor cu strigate de veselie. Dupa ce gazdele le ofera daruri specifice acestei perioade, acesti colindatori incing un dans traditional numit “Invartita jieneasca”.
In Mehedinti, in ziua de Craciun, parintii pun copiilor, banuti in buzunarele pentru ca anul viitor sa fie imbelsugat.
Surse si Adrese Web Utile
Related news items:
Newer news items:
Older news items:
|
.jpg)
