Martinii de iarna

Martinii de iarna, numiti in unele parti si San-Martini, sunt trei la numar si cad intotdeauna la patruzeci de zile dupa Craciun, astfel ca cel de mijloc, numit si Martinul cel Mare, cade intotdeauna in ziua de Intampinarea Domnului.

Conform calendarului popular, vorbim despre un eveniment ce poarta denumiri diferite in functie de zona. Astfel, vorbim despre Martinii de iarna in Banat si despre Filipii de iarna in Muntenia si Oltenia.

Martinii de iarna se serbeaza trei zile, una dupa alta, si anume: cel dintai in ajunul Intampinarii Domnului sau in ziua de Sf. Trifon, cel din mijloc in ziua de Intampinarea Domnului, iar al treilea a doua zi dupa Intampinarea Domnului, adica in ziua de Simion batranul, care a intampinat pe Domnul nostru Iisus Hristos.

Toti trei Martinii acestia se serbeaza contra lupilor, anume ca acestia sa nu atace si sa strice turmele, precum si celelalte vite si ca sa nu se apuce si de oameni.

In decursul serbarii Martinilor, pacuraruu romani din Banat nu scot deloc oile in camp la pasune. In prima zi a Martinilor postesc si tot in aceasta si fac mai multe ceremonii asupra oilor, spre a le feri de lupi.

Dar romanii serbeaza Martinii de iarna nu numai contra lupilor, ci si contra ursilor, si asta din cauza ca in ziua in care care Martinul de mijloc, cade si ziua ursului, iar aceasta cade totdeauna in ziua de Intampinarea Domnului, cand cade si Martinul cel Mare. Si cum romanii intru adevar trebuie sa serbeze Martinii acestia si contra ursilor se poate deduce si de acolo ca ursul pretutindeni, in toate tarile locuite de romani, se numeste Martin.

Asa mai toate povestile care tracteaza despre vreun urs, il numesc pe acesta Martin. Am aminti, drept exemplu, citatul din “Scrieri” a lui Ion Creanga: “Oare nu cumva nenea Martin a dat raita pe la d-ta pe-acasa? Ca mi-aduc aminte ca l-am intalnit odata prin zmeuris.” Si tot asa il numesc si ursarii de pretutindeni, care umbla cu dansul dintr-un sat in altul si, punanadu-l sa joace, ii canta:

Joaca bine,

Mai Martine,

Ca-ti dau pane

Cu masline,

Si inele,

Si margele,

Sa te-mpodobesti cu ele.

sau

Din calcai incetisor,

Si din talpa binisor!

Sus Martine!

Si mai bine,

Ca-ti dau pane

Cu masline.

Si ursul, cum aude cuvintele acestea ale ursarului, se ridica in doua labe si prinde a juca de se cutremura pamantul, sub dansul.

Asadar, in aceste zile, ale Martinilor (inceput de februarie), ursul este sarbatorit si are rol esential, atat rol tamaduitor, aducator de noroc, belsug, sanatate si fertilitate, cat si prezicator al vremii. Din batrani, exista anumite preziceri si credinte. Daca ursul isi strica barlogul, desi e frig afara, e semn ca primavara e aproape. Daca ursul iese pe afara, dar revine in barlog, desi e frumos afara, e semn ca va fi inca iarna. Conform traditiei, ursul ar iesi afara din barlog pe 2 februarie, ca sa-si priveasca umbra pe zapada. Daca isi vede umbra, se baga inapoi in barlog, unde mai sta circa sase saptamani. Daca nu isi vede umbra, ramane afara, iar iarna se intrerupe.