|
|
Importanta strategiilor didactice de invatare interactiv creativa in gradinita |
Joi, 08 Decembrie 2011 17:53 |
IMPORTANŢA STRATEGIILOR DIDACTICE DE ÎNVǍŢARE
INTERACTIV-CREATIVǍ ÎN GRǍDINIŢĂ
Prof. înv. preşcolar Bălăşoiu Flaminia
Grădiniţa P.N. Vălişoara
Rezumat
Didactica modernă, spre deosebire de cea „tradiţională” pune în centrul acţiunii didactice copilul. Acesta nu mai este doar un receptor pasiv al informaţiilor, ci devine subiect activ al acţiunii educaţionale. În aceste condiţii ar trebui folosite, cu precădere, strategiile didactice interactiv-creative, în componenţa cărora intră metodele didactice interactive. Prin aplicarea la clasă a strategiilor interactive, copiii îşi exercită capacitatea de a selecta informaţii, de a comunica idei şi deprind comportamente de învăţare necesare în viaţa de şcolar şi adult. Ele determină preşcolarul să urmărească atent, cu interes sporit şi curiozitate lecţia, să-şi utilizeze imaginaţia, memoria, puterea de anticipare.
Cuvinte cheie: strategie didactivă interactivă, creativitate, interactivitate, activism, Brainstorming,
Argument
Învǎţarea interactiv-creativǎ este un proces evolutiv, care are la bazǎ receptivitatea faţǎ de experienţele noi cǎutate şi rezolvate prin explorare, deducţie, analiza, sintezǎ, generalizare, abstractizare, concretizare punând accentul pe realizarea conexiunilor între sensuri şi solicitand o profundǎ implicare intelectualǎ, psihomotorie, afectivǎ şi voliţionalǎ.
În cadrul învǎţǎrii interactiv-creative copilul descoperǎ, imagineazǎ, construieşte şi redefineşte sensurile, filtrându-le prin prisma propriei personalitǎţi şi solicitând procesele psihice superioare de gândire şi creaţie. Ea apare ca urmare a eforturilor individuale şi colective, al interacţiunii copilului cu ceilalţi, bazându-se pe schimburile sociale în dobândirea noului.
Strategiile care îi angajeazǎ în procesul de învǎţare stimuleaza gândirea criticǎ, sporesc gradul de conştientizare şi de responsabilitate din partea lor.
Ce sunt strategiile didactice interactive?
Strategia a fost definita ca un mod de combinare si organizare cronologica a ansamblului de metode si mijloace alese pentru a atinge anumite obiective Strategia de predare-învăţare (strategia didactică) reprezintă chintesenţa metodelor, procedeelor, mijloacelor de învăţământ şi a modurilor de organizare a învăţării (frontal, pe grupe şi individual), în derularea lor secvenţială pentru atingerea obiectivelor instructiv-educative. Strategia didactica este un termen unificator, integrator, care reuneste sarcinile de învatare cu situatiile de învatare, reprezentând un sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale si alte resurse educationale care vizeaza atingerea unor obiective. Ea este necesara în orice act pedagogic, ocupând un loc central în cadrul activitatii didactice, deoarece proiectarea si organizarea lectiei se realizeaza în functie de decizia strategica a cadrului didactic. Ea este conceputa ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicati actorii predarii - învatarii, conditiile realizarii, obiectivele si metodele vizate. Astfel, strategia prefigureaza traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai eficient pentru abordarea unei situatii concrete de predare si învatare.
Strategiile didactice interactive sunt recunoscute drept modalităţi eficiente de stimulare a potenţialului creativ, atât individual, cât şi grupal, promovând o metodologie care exerzează capacităţile superioare cognitive ale copiilor.
Strategia didactică, devine astfel, rodul unei munci colective desfăşurată de cadrul didactic împreună cu copii, aceştia completând planul de lucru cu propriile interese, dorinţe de cunoaştere şi de activitate intelectuală. În aceste condiţii, copiii pot alege modul in care doresc să lucreze: în echipă, colectiv sau individual, pot alege ce materiale didactice să utilizeze, pot opta pentru anumite metode de lucru. Astfel, având şansa de a avea asemenea opţiuni, educatorul contribuie la dezvoltarea creativităţii copiilor, iar strategia didactică care a luat naştere din combinarea armonioasă a tuturor factorilor implicaţi, poate duce cu succes către îndeplinirea obiectivelor propuse.
Strategiile didactice interactice ca strategii de grup presupun munca în echipă a copiilor organizaţi pe microgrupuri în vedferea realizării obiectivelor propuse. Se bazează îe sprijinul reciproc în cercetare şi învăţare, stimulează participarea efectivă a fiecărui copil, antrenând toată personalitatea copiilor (abilităţi cognitive, afective, volitive, sociale). Solicită efort de adaptare la normele de grup, toleranţă faţă de părerile colegiilor. Strategiile didactice interactive trebuie percepute ca strategii de interacţiune activă între participanţi la activitate.
Exemple de metode ce ar putea constitui elemente ale unei strategii didactice interactive
Brainstorming, metodă denumită şi “asalt de idei” poate fi utlizată cu succes în a-i determina pe copii să emită cât mai multe idei, fâră ca iniţial să se stabilească valoarea acestora.
Etapele brainstormingului:
• formularea sub formă de întrebare a temei;
• comunicarea sarcinii de lucru;
• comunicarea regulilor;
• desfăşurarea activităţii frontale de prezentare a ideilor;
• înregistrarea ideilor enunţate de copii;
• evaluarea ideilor.
Exemple de teme ce pot fi abordate prin metoda brainstorming:
• Ce s-ar întâmpla dacă nu ar fi niciodată soare?
• Care sunt drepturile copiilor?
• De ce este primăvara un anotimp frumos?
• Ce putem face pentru a avea o ţară curată?
O altă metodă ce poate fi folosită în cadrul unei strategii interactive este tehnica viselor. Este o metodă bazată pe meditaţie, în acre copilul îţi foloseşte imaginaţia, învăîând să se gândească la viitor, să se priecteze pe sine într-o altă locuinţă, într-o altă ţară, la o altă vârstă.
Grupa de copii va fi organizată în patru echipe.
Sarcina didactică: În cadrul temei “Grădiniţa mea” fiecare copil îşi va imagina cum va arăta grădiniţa când el va fi mare.
Grupa 1. “Lingviştii”: Realizaţi un text de 3-4 propoziţii în care să descrieţi grădiniţa voastră în viitor.
Grupa 2. “Constructorii”: Construiţi grădiniţa voşstră aşa cum credeţi ca va fi cînd voi veţi fi mari.
Grupa 3. “Desenatorii”: Desenaţi cum vreţi să arate grădiniţa voastră când veţi fi mari.
Grupa 4. “Actorii”: Imaginaţi-vă că aţi crescut mari şi sunteţi actori păpuşari. Prezentaţi un program artistic in grădiniţa voastră.
Concluzie
Interactivitatea se referǎ la procesul de învǎţare activǎ. Copilul acţioneazǎ asupra informaţiei pentru a o transforma într-una nouǎ, personalǎ şi interiorizatǎ. Cel ce învaţǎ reconstruieşte sensuri prin explorarea mediului înconjurǎtor, rezolvând probleme sau aplicând informaţia dobânditǎ în situaţii noi.
În cadrul învǎţǎrii, copilul îşi asumǎ rolul de subiect, de agent al propriei formǎri, iar noi, cadrele didactice vom fi ghidul în demersurile intreprinse. Învǎţarea interactiv-creativǎ este necesarǎ pentru a crea omul creativ, un constructor de idei. Acest tip de învǎţare pune accent pe învǎţarea prin cercetare-descoperire, pe învǎţarea prin efort propriu, independent sau dirijat; pune accent pe echipamentul intelectual operatoriu, pe gândire şi imginaţie creatoare.
Atitudinea activǎ şi creatoare a copiilor este o consecinţa atât a stilului de predare al nostru cât şi al obişnuinţei copilului de a se raporta la sarcinǎ. Stimularea activismului şi a creativitǎţii în grǎdiniţǎ presupune favorizarea unui mediu de învǎţare interactiv, dinamic.
Pentru stimularea activismului şi creativitatea copilului cadrul didactic trebuie sǎ fie un tip creativ şi activ, sǎ manifeste un comportament şi o atitudine pozitivǎ în acest sens. Aspiraţiile copiilor, valorile morale şi intelectuale preţuite de educatoare acţioneazǎ asupra personalitǎţii aflate în formare. Ceea ce preţuieşte şi promoveazǎ cadrul didactic va preţui şi va dezvolta şi copilul în mod mai mult sau mai puţin conştient. Cadrele creative determinǎ avântul creativitǎţii copiilor fǎrǎ eforturi deosebite. Cadrul didactic bun permite copilului sǎ-şi asume riscuri intelectuale, sǎ speculeze, sǎ facǎ asocieri nebǎnuite, oferindu-i însǎ sprijin în situaţii de frustrare,eşec,nesiguranţǎ.
Bibliografie:
Cerghit, Ioan (2002), Sisteme de instruire alternative şi complementare. Sructuri, stiluri strategii, Bucuresti, Editura Aramis;
Revista Învăţământului Preşcolar, nr. 4/2007;
Revista Învăţământului Preşcolar, nr. 1-2/2008;
Revista Învăţământului Preşcolar, nr. 1-2-2010.
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
|
DIDACTICA LECTURII
prof. MIHAELA MELINTE,
Colegiul Tehnic „Traian Vuiaˮ, Galaţi
Motivarea elevilor pentru lectură depinde în mare măsură de efortul pe care îl face... Read more
LE JARDIN MONUMENT VIVANT.
PÉDAGOGIE DU PATRIMOINE DES JARDINS EN EUROPE.
Profesor Alexie Cristina
Colegiul Tehnic Ion Mincu, Slatina
Entre 21 et 25 Février 2012, j'ai eu la chance de participer à un... Read more
INVENTAREA ȘI DEZVOLTAREA FOTOGRAFIEI
prof. Mihaela Butoi
Colegiul Tehnic “Petru Poni”, Onești
Fotografia a devenit astăzi unul dintre cele mai accesibile și pasionante mijloace de cunoaștere... Read more
Planificare model pentru consiliere si orientare invatamant gimnazial
Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice.... Read more
Planificare model pentru educatie fizica si sport invatamant primar
Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari... Read more
CERCHIŞTII ŞI ,,REVISTA CERCULUI LITERAR”
DE LA SIBIU
Nevodenszki Sorina, profesor I
Şcoala cu clasele I-VIII Sânandrei, Jud. Timis
Sibiul a oferit climatul în care s-a constituit una din cele mai cunoscute grupãri din... Read more
CHESTIONARUL – UN INSTRUMENT DE RELEVANŢĂ A NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII UNUI PROIECT EDUCAŢIONAL
Prof. înv. primar Magdalena Moromete
Şcoala Gimnazială „Ion Minulescu” Piteşti
Rezumat: Interpretarea răspunsurilor din chestionarele aplicate elevilor, anterior demarării unui proiect,... Read more
ROLUL NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE
ASUPRA PROCESELOR EDUCAŢIONALE
Prof. Răzvan Diaconu-Popovici
Societatea contemporană a fost caracterizată ca o lume digitală sau o reţea în care noile tehnologii mass-media sunt vectori
de dezvoltare socială... Read more
Centre universitare - universitati - adrese contact
Centrul Universitar Bucureşti
Academia de Studii Economice
Strada Piaţa Romană nr. 6, telefon 021.319.19.00 şi 021.319.19.01, fax 021.319.18.99
www.ase.ro
Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza"
Aleea Privighetorilor nr. 1A,…
CUM SĂ MOTIVEZI ELEVII SĂ FIE ACTIVI
ÎN TIMPUL ORELOR DE CURS
Prof. înv. primar Vaida Ioana-Alina
Şcoala Gimnazială Fodora, com. Gâlgău
O bună comunicare între elevi şi profesor…
Rolul aplicAŢiilor practice la orele de matematică
Studiu de specialitate
Profesor Simona Bucurenciu
Liceul Tehnologic „Gh. M. Costin”, Constanța
Aplicațiile practice ale matematicii sunt aproape absente în predarea acestei materii. Ca urmare a apărut…
PLEDOARIE PENTRU ŞCOALA INCLUZIVĂ
Profesor pentru învățământul preșcolar Roșca Oana
Grădinița ,,Curcubeul Copilăriei” Craiova
Noul tip de şcoală, cea incluzivă, trebuie să recunoască diferite cerinţe educaţionale ale copiilor,… STUDY ON SUBJECTIVITY AND FEMINISM
IN VIRGINIA WOOLF’S THE NEW DRESS
Part I
Prof. Delia Ilona Cristea
Colegiul Naţional Elena Cuza, Craiova
Whether or not the short-story “The New Dress” was previously meant…
STUDIU- ALĂTURI DE ŞCOALĂ
Prof.inv.primar Gligor Dana
Școala Gimnaziala Cîmpeni
Împreunã cu pãrinţii,şcoala îşi are rolul ei bine stabilit, intervenind în dezvoltarea primarã a copilului. În acest context, educarea pãrinţilor…
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ
Profesor : Teodorescu Lăcrămioara
Şcoala cu clasele I-VIII Faraoanele
Pentru noi toţi, iarna nu este numai anotimpul zăpezii şi al frigului, ci… L’ETUDE SUR LE THEATRE DES ANNEES CINQUANTE OU LA REVOLUTION DRAMATIQUE
Andone Crenguța - profesor
Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov
La diversité des recherches théâtrales des années 50 ou la révolution dramatique… CULTURAL SPACE AT L. BLAGA AND E. HALL
Poenar Lorina Manuela - Profesor limba engleză
Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara
The use of space within the context of culture, also reffered…
|
|