HORA - EXPRESIE A VITALITATII POPORULUI ROMAN |
Miercuri, 08 Aprilie 2009 02:00 |
HORA – EXPRESIE A VITALITÃŢII POPORULUI ROMÂN
Prof. Laura Mihaela Herman
Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Iorga” Baia Mare
Hora, joc popular românesc, a devenit de-a lungul timpului o temã constantã pentru literatura noastrã, exprimând un mod specific de a fi.
Artistii au intuit resursele acestui veritabil topos, valorizând sincretismul funciar al folclorului în reprezentãri plastice (Theodor Aman), muzicale (Eduard Caudella, Dimitrie Kiriac, G. Stephãnescu, Tiberiu Brediceanu), literare: de la primele mentiuni cuprinse în „Descriptio Moldaviae” a lui Dimitrie Cantemir, pânã la „Horele” argheziene sau prozele datorate unor mari romancieri precum Liviu Rebreanu, Zaharia Stancu, Marin Preda (în zona realismului fantastic situându-se si rigoarea arhaicã a descrierii jocului cãlusarilor din „Morometii”).
Autori/Opere
|
Texte(citate)
|
Rapsozi/lãutari
instrumente
Locul
desfãsurãrii
horei
|
Aspecte caracteristice
|
Particularitãti
artistice
|
Dimitrie
Cantemir-
„Descrierea
Moldovei”
|
„Jocurile sunt la
moldoveni cu totul
altfel decât la
celelalte neamuri.
Ei nu joacã
doi sau patru insi
laolaltã, ca la
frantuji si lesi,
ci mai multi roatã
sau într-un sir lung. Altminteri, ei nu
joacã prea lesne
decât la nunti.
Când se prind
unul pe altul
de mânã
si joacã roata,
mergând
de la dreapta spre
stânga cu aceeasi
pasi potriviti, atunci
zic cã
joacã hora.”
|
|
Cantemir fixeazã
invariantele temei:
- hora reprezintã
momentul principal
al nuntii;
- roata (miscarea
neîntreruptã a
vietii);
- sensul miscãrii,
- de la dreapta spre
stânga.
|
|
Ion Creangã-
„Amintiri din
copilãrie”
|
„De la o vreme,
prinzând mos
Bodrângã la curaj,
sã nu înceapã
cânta din fluier
o Corãbiascã
de cele frãmântate
înloc? Noi, atunci,
sã nu ne întãrâtãm
la joc? Şi asa
o fierbeam tare,
de nu ne ajungea
casa, si dam
chiorâs
prin fasole, prin
mazãre si bob, si
sãmânta de
cânepã se fãcea
oloiu,
pârâind sub talpele
noastre.”
|
mos Bodrângã
(cântã din
fluier)
crâsma
Mihai
scripcarul
satul
|
La Creangã hora
este o tentatie („o
luam hãbãuca prin
cele sate, pe unde
stiam cã se fac
hori”).
- Paroxismul trãirii
- Spectacol arhaic
(ritual al
fecunditãtii -
zdrobirea
semintelor pentru a
lua o nouã
înfãtisare).
|
-Stilul oral
(adresarea
directã, intero-
gatiile)
-Registrul
comic
|
George Cosbuc-
„Nunta Zamfirei”
|
„Si-n vremea când
s-au cununat
S-a-ntins poporul
adunat
Sã joace-n drum
dupã tilinci:
Feciori, la zece fete,
cinci,
Cu zdrãngãneii la
opinci
Ca-n port de sat.
Trei pasi la stânga
binisor
ªi alti trei pasi la
dreapta lor;
Se prind de mâini
si se desprind
S-adunã cerc si iar
se-ntind
ªi bat pãmântul
tropotind
În tact usor.”
|
tilincile
drumul
|
- În acest „poem
coregrafic”, hora
marcheazã apogeul
nuntii, moment
esential în viata
satului.
- Poetul noteazã
miscarea, asezând
în centrul
desenului „cercul”-
roata.
- Se retine fermitatea contactului cu
pãmântul.
- Hora, element de
ceremonial.
|
-sunetele
„zdrângancilor”
sugerate prin
aliteratia „ci”;
-gradarea
ritmului
(lin-sacadat-
ropot)
-armonia
imitativã prin
gerunziul
„tropotind”;
-verbe cu valoare
repetitivã
(se prind, se
desprind,
s-adunã,
se-ntind).
|
Liviu Rebreanu-
„Ion”
|
„Duminicã. Satul e la
horã. ªi hora e
pe ulita
din dos, la Todosia,
vãduva lui Maxim
Oprea.
Cu cât Briceag
întetes-te
te cântecul, cu atât
flãcãii se îndârjesc,
îsi înfloresc jocul,
trec fetele pe sub
mânã,le dau drumul
sã se învârteascã
singure, topãie pe loc
ridicând tãlpile, îsi
ciocnesc zgomotos
cãlcâiele,
îsi plesnesc
tureacii cizmelor cu
palmele nãdusite …”
|
Briceag - „cu obra-
zul culcat pe vioa-
rã, cu ochii închisi
îsi sfârâie degetele
pe strune si
cântecul saltã
aprig, înfocat”;
Holba-„chior”
Gãvan- „tigan
urât si negru”
(cântã la
gordunã)
bãtãtura Todosiei
|
- Atmosferã încinsã,
apãsãtoare(soarele
îngãlbenit de necaz”
„zãduf”, ”nourul de
praf”)
- Hora atrage între-
gul sat
- Patima protagonis-
tilor
- Ierarhizarea socia-
lã (gruparea sãteni-
lor):
*primarul, chiabu-
rul,sãtenii înstãriti;
*dascãlul pensionar
si cei ce ascultã
„palavrele rãscoapte”
*preotul, învãtãtorul
- Conflictele sunt
anticipate (Ion-
Vasile Baciu; Ion-
George)
|
- Scena vietii
- Colectivita-
tea — martor si
comentator
- Exactitatea
detaliilor
- Comporta-
mentismul
- Caracterul
epopeic
|
Zaharia Stancu –
„Descult”
|
„Din sufletul poporu-
lui chinuit, dar plin
de sperantã într-o
vreme mai bunã,
s-au iscat
melodiile acestea
largi
generoase în ritmul
cãrora si acum,
peste veacuri si
veacuri, ro-
mânii leagã hore
întinse pe care le
joacã fãlosi,
cu pasi mari, cu
fruntea sus, de parcã întreaga lume ar fi a
lor, hore de stãpâni
ai pãmânturilor si
ai pãdurilor, ai apelor
si ai zãvoaielor,
ai plaiurilor si ai
muntilor si ai
vãzduhurilor, hore de
oameni slobozi si
fericiti”.
|
„Lãutarii -
trei prãpãditi”
- vioara
clarinetul
cobza
- în fata cârciu-
mii
|
-Contrastul dintre
înfãtisarea umilã
a lãutarilor si
marea lor artã
interpretativã.
-Fiecare instrument
sugereazã un alt
registru al trãirii
omenesti
(suferinta, revolta,
umorul).
-Contopirea
rapsodului
cu instrumentul
-Frumusetea
melodicã
si ritmicã
a horelor
-Vechimea creatiei
populare – formã
de rezistentã la
vicisitudinile
existentei.
-Horele exprimã
lupta poporului
împotriva
apãsãrii, mãretia si
încrederea în
libertate si
fericire.
|
-Proza poematicã
-Inversiuni
-Repetitii
-Metafore
(vioarã neagrã
gãlbuie în care
„geme si suspinã,
sunã si rãsunã
o inimã de om”)
-Grandoare, so-
lemnitate.
|
Titus Popovici-
„Setea”
|
„Se însereazã.Cerul
euscat, încremenit,
depãrtãrile pustii,
vinete;
Labos a scos câteva
lãmpase si le-a
atârnat
de crengile frãgarului;
roiuri de tântari
fluturã în jur, ca
o pânzã verzuie,
subtire. Cu cele
din urmã puteri,
Putu
suflã din trâmbitã,
împrãstiind o ploaie
de scuipat;
Bobocut a fã-
cut scurtã la mânã,
îi curg lacrimile si
în timp ce
trage arcusul
pe strune,
vorbeste cu tatã-sãu:
„Mai bine m-ai fi
omorât când m-am
nãscut,
Sã mã fi tâpat în
fântânã,
Sã mã fi pus pe foc…”
|
Putu
(trompeta)
Bobocut
(vioara)
La cârciuma
lui Labos
|
-Ardoarea, îndârji-
rea cu care se con-
sumã jocul
-Praful din nãrile
fetelor
-Pentru lãutari a
cânta este un
chin
|
-Depoetizare
voitã
-Detasare rece
-Stil dur
|
Bibliografie:
Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, Editura Minerva, Bucuresti, 1973
Creangã, Ion, Amintiri din copilãrie, Editura Hyperion, Bucuresti, 2003
Cosbuc, George, Poezii, Editura Dacia, Bucuresti, 1996
Rebreanu, Liviu, Ion, Editura Regis, Bucuresti, 2005
Popovici, Titus, Setea, Editura Albatros, Bucuresti, 1987
Stancu, Zaharia, Descult, Editura Minerva, Bucuresti, 1968
|
Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:32 |
|
COMPONENTE ALE COMUNICĂRII NONVERBALE
Raluca-Nicoleta Iancău, profesor limba română
Şcoala Generală nr. 6 Iacob Mureşianu, Braşov
Teoriile contemporane ale comunicării, influenţate de discipline atât de diverse ca lingvistica enunţării, psihologia, sociologia,... Read more
Modificări şi completări la Legea Educaţiei Naţionale
Guvernul României a aprobat în şedinţa de miercuri, 30 mai, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011.... Read more
Bacalaureat 2011: Metodologia examenului de bacalaureat 2011
ORDONANTA DE URGENTA nr. 73 din 30 iunie 2010 pentru modificarea Legii invatamantului nr. 84/1995
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 448 din 1 iulie... Read more
ÎNVĂŢAREA COLABORATIVĂ ÎN GRĂDINIŢĂ
Prof. înv. preşcolar Gârtan Daniela
GPN COŞEŞTI-ARGEŞ
Învăţământul românesc se confruntă cu probleme din ce in ce mai... Read more
EDUCAŢIA PENTRU TOLERANŢĂ NECESARĂ
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
Prof. înv. primar Tőes Dumitrița-Nicoleta,
Școala Gimnazială Răstolița, jud. Mureș
Referatul conține necesitatea integrării educației pentru toleranță în școală, educarea elevilor în spiritul toleranței... Read more
Programul Scoala Altfel
pentru anul scolar 2012-2013
ANEXĂ
PROGRAMUL „ŞCOALA ALTFEL“ – anul şcolar 2012-2013
Prevederi generale
1. Săptămâna 1–5 aprilie 2013 va fi dedicată activităţilor educative extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului numit... Read more
ELEMENTE DE NOUTATE ÎN APLICAREA
CURRICULUM-ULUI ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV DIN GRĂDINIŢĂ
Ed. Purcel Cecilia,
Grădiniţa cu P.P. “Clopoţel”, Bârlad
Necesitatea elaborării unui nou curriculum pentru învăţământul preşcolar reiese din multitudinea... Read more
Subiecte si bareme pentru examenul de bacalaureat national 2014 Limba si literatura romana
In 30 iunie 2014 a fost sustinut examenul de bacalaureat national 2014, proba E a) - 30 iunie... Read more
EXPLOATAREA DIDACTICĂ MEDIA ÎN ORA DE LIMBA FRANCEZĂ
Prof. Aruștei Dana Marinela,
Colegiul Tehnic „Miron Costin” Roman, jud. Neamț
Rezumat:
Învățământul este un proces complex care transmite în principal cunoștințe și… DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA COPILUL PREŞCOLAR
Prof. psihopedagog Martinconi Noemi,
Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională "Speranţa" Timişoara
Lucrarea de faţă îsi propune sã prezinte importanta limbajului, atenţionându-ne asupra rolului limbajului asupra personalităţii copilului, limbajul…
CUM SĂ MOTIVEZI ELEVII SĂ FIE ACTIVI
ÎN TIMPUL ORELOR DE CURS
Prof. înv. primar Vaida Ioana-Alina
Şcoala Gimnazială Fodora, com. Gâlgău
O bună comunicare între elevi şi profesor…
IMPORTANŢA ORELOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ
ÎN ŞCOALĂ
Prof. Ed. fizică Lazăr Răzvan
Şcoala Gimnazială “Anghel Saligny” Focşani, Vrancea
Educaţia fizică din… FOLOSIREA POVEȘTILOR ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE
Profesor: Buruiană Mihaela
Liceul Tehnologic “Tudor Vladimirescu”, com. Tudor Vladimirescu, jud. Galați
Cuvinte cheie: poveşti în limba engleză, ciclul primar
De ce poveşti? Valoarea educațională…
LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ – CULTURĂ ŞI DISTINCŢIE
prof. Drăgian Ana-Elena
Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea
Mai mult decât orice altă ţară din lume, Franţa înseamnă cultură, deschidere, independenţă…
Doua medalii de aur la a XVII-a editie
a Olimpiadei Internationale de Astronomie
Lotul olimpic al tarii noastre, Romania, a obtinut doua medalii de aur la a XVII-a editie a Olimpiadei Internationale… EDUCATIA FORMALA
O definitie a educatiei formale a fost data de catre Philip Coombs, conform careia educatia formala este “sistemul educational structurat ierarhic si gradat cronologic, pornind de la scoala primara… CREATIVITATEA LA ELEVI
Prof. Surlaru Daniela
Colegiul Agricol “Dr. C. Angelescu” Buzău
Creativitate, şcoală, cunoaştere, stimulare, capacitate creativă, învăţământ primar, învăţare creativă, cadru didactic, aptitudine, metode, educaţie, experiment formativ, activităţi extracurriculare, activităţi şcolare,…
|