“Fecioara intre stanci”

de Leonardo da Vinci deschide drumuri noi

Opera Fecioara intre stanci, il personalizeaza, scoate in evidenta felul propriu de a desena, legatura intre om si natura, cu Leonardo incepe pictura moderna.

Ca lucrari, in „Fecioara intre stanci” reprezinta in acelasi cadru intalnirea dintre Fecioara Maria, Sf. Ana si copii Isus si Ioan. Lucrarea a fost realizata in doua variante, una mai timpurie, si alta mai tarzie. Cu mici diferente intre ele, una din lucrari se afla la muzeul Luvru din Paris, iar cealalta la National Galery din Londra. Personajele feminine- Sf. Ana si Fecioara, au chipurile specifice personajelor lui Leonardo, intruchiparea idealului sau feminin. Asezate in centrul compozitiei sub forma piramidei, in primele planuri, personajele constituie centrul de interes al lucrarii, si se detaseaza de fundalul neobisnuit si plin de mister, reprezentat de stancile unei grote (ca neoplatonician incearca sa ilustreze aici simbolul grotei). Printre aceste stanci, prin cateva deschideri se intrevede albastrul departarilor. Intre personaje exista o stransa legatura si unitate determinata de gestica fiecaruia, mainile si pozitiile trupurulor sau capetelor conducand privirea de la un personaj la altul.

Profesorul de arta de la Universitatea Columbia, David Rosand, a petrecut mult timp in cercetarea si intelegerea semnificatiei maretei arte a Renasterii. Intr-un interviu exclusiv pentru Epoch Times, el ofera o noua perspectiva asupra capodoperei lui Leonardo, "Fecioara intre stanci".

Pictura ii infatiseaza pe pruncul Hristos, pe Fecioara Maria, si o alta persoana, cu un inger in apropiere – chipurile erau obisnuite in picturile italiene de altar din secolul al XV-lea. Rosand explica pozitia ingerului: "O persoana care se uita afara la noi, care stabileste contactul cu privitorul, care ne invita in pictura. Ingerul arata in pictura spre o alta persoana, un alt copil putin mai mare".

Copilul "putin mai mare" ar fi Sf. Ioan Botezatorul, aflandu-se acolo pur si simplu pentru ca Leonardo a decis sa-l puna.

"Aceasta este o inventie a lui Leonardo... Ioan tanar, desigur. Cand el este mai in varsta, el va fi in desert timp de 40 de ani si va reveni pentru a predica venirea lui Hristos. El va fi primul care sa-l boteze pe Hristos, prin urmare, instituind botezul ca unul dintre simbolurile Bisericii."

Potrivit lui Rosand, gruparea este semnificativa. "Ceea ce este atat de interesant la Leonardo da Vinci, este faptul ca, inca o data, el ia aceste chipuri disparate si le aduce intr-un singur grup. El le unifica; el le da marea unitate. Acest aspect al maretei lucrari a fost recunoscut si de Vasari, in mijlocul secolului al XVI-lea – crearea unei forme unitare prin alaturarea mai multor chipuri disparate diferite".

In timp ce ingerul arata spre Ioan, Maria se intinde atat spre Ioan, cat si spre Iisus. Iisus face spre varul sau semnul de binecuvantare, modul in care Papa ar binecuvanta o multime sau cum sfintii ar gesticula in numele lui Hristos, completand cercul de relatii.

Peisajul stancos este, de asemenea, o pagina a imaginatiei lui Leonardo. Din context, este clar ca "el recunoaste ca pamant in sine nu este doar ceva care a fost terminat in ziua a sasea a creatiei si apoi Dumnezeu s-a odihnit. Ci faptul ca pamantul in sine exercita toate urmele unei miscari constante si prin acest lucru, desigur, el se axeaza pe repetarea anumitor tipuri de filozofie antica naturala. Dar in esenta, observatiile sale - asa cum a insistat intotdeauna - se bazeaza pe propria sa experienta."

Fiind nu numai un artist, ci si un geolog, un matematician si un anatomist priceput, Leonardo a investit timp si efort in studierea cu atentie a stancilor si a apei care le eroda an dupa an.

"S-a uitat la acele stanci cu atentie. El a descoperit fosile in munti si a spus ca trebuie sa fi fost un potop.... El, de asemenea, recunoaste ca pamantul este plin de violenta si de activitate si ca cea mai mare violenta vine de la apa. El vorbeste despre puterea apei si despre modul in care, practic, distruge stancile de-a lungul timpului", a afirmat Rosand.

Rosand spune ca aceste observatii si-au gasit apoi drumul in arta lui Leonardo. "El este foarte impresionat de acest lucru si... asta ne duce la atitudinea sa fata de arta pictorului - la schita. Nu o puneti deoparte pentru ca veti dori sa o schimbati. Ea este intotdeauna acolo pentru a fi schimbata. Intr-adevar, aceasta este ceea ce se intampla aici, in sensul ca cunostintele sale despre stanci, aceste stanci, au fost sculptate de ravagiile timpului, in cea mai mare parte cauzate de apa."

Fecioara Maria a fost comparata cu stanci si munti si altele de felul acesta, si" prin aceasta comparatie, ea este declarata a fi, in esenta, mai mareata decat sunt ele, dar si mai in varsta decat sunt ele. In liturgie – din nou, trebuie sa revenim la religie – Maria este declarata a fi prezenta de la bun inceput."

Timpul si eternitatea joaca un rol important aici. In calitate de artist, Leonardo implica o semnificatie mai profunda. "Este important, deoarece pentru Leonardo da Vinci, aceste stanci pur si simplu reprezinta, intr-un fel sau altul, o inregistrare a trecerii timpului. Si prin aceasta ele reprezinta mortalitatea pamantului. Si plasarea Fecioarei cu spatele la ele este, desigur, pentru a sugera un contrast clar. Acesta este modul in care un pictor s-ar putea gandi, sau nu, sa puna intrebarea, sunt ele simbolice?"

Rosand sustine ca artistii, nu teologii sau oamenii de stiinta, sunt cei care raspund la cateva intrebari importante ale vietii. "Dupa ce pui intrebarea, raspunsurile sunt acolo. Dar nici un teolog nu ar avea imaginatia sa spuna, "Uite, de ce ai pus stanci acolo pentru ca ea este dinaintea stancilor" si asa mai departe.

"Acesta este momentul cand pictorii devin extrem de informati – nu doar informati –, numai ca ei sunt cei care isi imagineaza posibilitatile de a da o forma picturala acestei culturi speciale, acestei culturi religioase speciale. Este una din marile realizari ale lui Leonardo."

Profesorul Rosand de la Universitatea Columbia a fost de doua ori presedinte al Departamentului de Istoria Artei si Arheologie, a fost director al Artelor umaniste si presedinte al Societatii de Prieteni in stiintele umaniste. El este, in prezent, presedinte al departamentului Wallach Art Gallery Committee.

Surse si Adrese Web Utile

http://ro.wikipedia.org/wiki/Leonardo_da_Vinci

http://colegiuldecomunicatii.ro/colegiul_tehnic/files/proiect/proiect%20european/website%204isd/Web%20site/leo%20da%20vinci.html

http://leonardodavinci.ro/

http://art-zone.ro/picturi/dv/h/leonardo_da_vinci.html

http://www.ziare.com/magazin/experiment/cele-mai-celebre-inventii-ale-lui-leonardo-da-vinci-507690

http://pinky.tpu.ro/arta-si-cultura/ce-parere-aveti-despre-mona-lisa-ce-stiti-despre-ea/

http://www.epochtimes-romania.com/article.php?article_id=63456

http://www.youtube.com/watch?v=cqpcxcqNEXw

http://www.youtube.com/watch?v=ZEQtG1JW-7U&feature=player_embedded

http://www.youtube.com/watch?v=JQM0bfBQvDA&feature=fvst

http://www.youtube.com/watch?v=a2qeZrejZp0&feature=related