|
|
Educatie si vulnerabilitate sociala |
Scris de mihaiela lazar
|
Miercuri, 08 Octombrie 2014 12:45 |
EDUCAŢIE ŞI VULNERABILITATE SOCIALĂ
Prof. Răzvan Diaconu-Popovici
Abstract
Înţelegerea proceselor educaţionale din societatea românească contemporană este o necesitate în condiţiile producerii unor fenomene sociale de vulnerabilizare şi marginalizare a tinerilor absolvenţi care se integrează în câmpul muncii. În cadrul studiului realizat, propunem o serie de opţiuni pentru a se realiza într-o manieră eficentă, educaţia la toate nivelurile şi, în acelaşi timp, integrarea socioprofesională corespunzătoare în funcţie de pregătirea şi aptitudinile fiecăruia.
Cuvinte cheie. Educaţie, vulnerabilizare socială, metode curriculare, strategii şcolare.
Fenomenele sociale de excludere şi marginalizare individuală sau de grup reprezintă o realitate a României postrevoluţionare şi un subiect profund dezbătut în cercetările şi analizele din sfera ştiinţelor socioumane. Evaluarea implicaţiilor pe termen lung presupune o construcţie conceptuală sau aplicativă corespunzătoare fiecărui caz în parte. Apartenenţa unei persoane la o categorie socială defavorizată este în foarte mare măsură dictată de constrângeri specifice mediului social iar componenta educaţională este un element important pentru înţelegerea capacităţii de integrare socioprofesională a diverselor categorii de absolvenţi de învăţământ.
Perioada începută în anul 1990 a însemnat schimbări radicale în materia actului educaţional. Dincolo de „tarele” specifice învăţământului de dinainte de revoluţie, caracterizat de politizarea excesivă de partid şi o anumită ancorare în autarhisme ideologice, existenţa în acelaşi timp a unui sistem de selecţie relativ riguros, respectiv examenele de trecere în clasa a-IX-a şi a-XI-a, aveau rolul unei selecţii corespunzătoare a resursei umane, iar admiterea la facultate reprezenta o adevărată piatră de încercare pentru candidaţi în condiţiile unui procentaj de reuşită de 5% dintre cei care se înscriau în competiţie.
Ceea ce s-a întâmplat după anul 1990 a reprezentat o schimbare caracterizată de fenomenul de masificare a învăţământului. Cum explicăm acest fenomen? În primul rând, accesibilitatea la diversele forme de învăţământ, fie liceal, universitar sau postuniversitar. Într-o altă ordine de idei, vorbim de o formulă a democratizării proceselor educaţionale prin accesibilitate, metodă pedagogică diferenţiată, oportunităţi educaţionale dintre cele mai diverse. Accesul la materiale didactice, care anterior anului 1990 erau considerate neagreate de către regimul politic, de asemenea participarea la forme de educaţie avansată în universităţi occidentale au reprezentat noi redimensionări ale educaţiei în general în România postrevoluţionară.
Schimbări radicale s-au produs în învăţământul universitar. Considerat, anterior anului 1990, o formulă de pregătire a specialiştilor cu înaltă calificare din domenii socioeconomice, pe parcursul timpului a devenit un sistem de educaţie foarte accesibil pentru categorii sociale din ce în ce mai diverse. Creşterea numărului de specializări, dar şi studenţi a determinat creşterea ofertei pe piaţa muncii, de la an la an. În acelaşi timp, tranziţia economică şi criza declanşată în toamna anului 2008 au restrâns cererea pe piaţa muncii. Consecinţa principală a dezechilibrelor cerere-ofertă în plan educaţional şi lucrativ s-a manifestat prin apariţia şomajului şi în ultimii ani a şomajului de lux. Această ultimă categorie este reprezentată de absolvenţi de studii universitare şi master care nu au reuşit să se încadreze în domeniile pentru care s-au pregătit sau chiar pe piaţa muncii în general. Efectul imediat constatat şi în studii ştinţifice în domeniu dar, mai ales în realitatea de zi cu zi este creşterea gradului de vulnerabilizare socială a unor categorii de persoane afectate de fenomenele socioeconomice postrevoluţionare.
Fenomenul de scădere a calităţii actului educaţional, de asemenea gradul scăzut de receptivitate a competenţei sistemelor şcolare şi universitare a generat efecte sociale perverse, parafrazând celebrul concept susţinut de sociologul Raymond Boudon, caracterizate de incapacitatea de absorbţie în domenii sau ramuri ale economiei naţionale a surplusului de absolvenţi de nivel mediu sau superior proaspăt ieşiţi de pe băncile şcolilor sau universităţilor noastre. În acelaşi timp, o anumită stereotipie a angajatorilor de a nu primi în câmpul muncii absolvenţi fără experienţă a generat amplificarea fenomenelor sociale regresive din ţara noastră.
Evoluţia sistemului educaţional contemporan presupune o serie de adaptări specifice de care este necesar a se ţine cont pentru a reevalua în mod corect dinamica pregătirii profesionale a viitorilor adulţi. În primul rând, reorientarea programelor academice către cerinţele pieţii muncii şi adaptarea metodelor curriculare la nevoi şi sisteme aplicate în planul vieţii socioeconomice. Strategiile şi proiecţiile dezvoltate în cazul evoluţiilor economice sunt relevante pentru a obţine o bună integrare socială a tinerilor care părăsesc sistemul educaţional.
În al doilea rând, realizarea în cadrul diverselor etape sau forme de învăţământ a unor evaluări psihologice pentru a se putea analiza gradul de dezvoltare aptitudinală a fiecărei persoane devine o necesitate în condiţiile unei societăţi bazate pe informaţie şi cunoaştere.
În al treilea rând, instituţiile şi organizaţiile cu atribuţii în domeniul formării şi integrării socioprofesionale trebuie să-şi îndrepte atenţia asupra capacităţii de evaluare şi asimilare socială a tuturor persoanelor care temporar sau pe termen lung devin victime ale fenomenului de marginalizare şi excluziune socială.
Am expus într-o manieră foarte succintă câteva din măsurile specifice fundamentale pentru a elimina fenomenele de vulnerabilizare socială în cazul tinerilor sau absolvenţilor care devin subiecţi activi pe piaţa muncii. Necesitatea adaptării programelor de inserţie socioprofesională este o condiţie a dezvoltării şi afirmării în societatea informaţională specifică acestui secol. Educaţia este o prioritate pe care orice societate trebuie să o dezvolte în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane.
Bibliografie consultată.
Ashley Marriman, Po Bronson (2011). Şocul educaţiei, Editura Paralela 45, Bucureşti.
Ioan Nicola (2003). Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti.
Salma Khan (2013). O singură şcoală pentru toată lumea, Editura Publica, Bucureşti.
Simona Butnaru, Loredana Ruxandra Gherasim (2013). Performanţa şcolară, Editura Polirom, Iaşi.
Şoitu Laurenţiu (2014), Dimensiuni ale consilierii educaţionale, Editura Institutului European, Iaşi.
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Ultima actualizare în Miercuri, 08 Octombrie 2014 12:52 |
|
COMUNICAREA LA PREŞCOLARI
– studiu –
prof. înv. preşc. Cristina Antal
Şcoala Gimnazială. „Sf. Ilie”
Topliţa, jud. Harghita
Familia este prima colectivitate de adulţi cu care copilul vine în contact.... Read more
LUCRAREA PRACTICĂ LA EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ,
ÎNTRE CLASIC ȘI MODERN
Profesor Ioana – Camelia Suciu
Școala Gimnazială “Octavian Goga” Cluj–Napoca
Lucrarea se dorește a fi o pledoarie pentru utilizarea lucrărilor practice... Read more
ABANDONUL ŞCOLAR
CAUZE ŞI MODALITĂŢI DE PREVENIRE
Andone Crenguţa - profesor
Colegiul Tehnic de Transporturi Braşov
O educaţie adevărată, reală se fundamentează în familie, apoi ea se continuă în grădiniţă şi şcoală prin... Read more
UTILIZAREA INSTRUMENTULUI TESTMOZ ÎN EVALUAREA DIDACTICĂ
Profesor Buşcă Alexandru
Liceul Tehnologic “Lazăr Edeleanu”, Năvodari
Rezumat: Testmoz permite profesorilor să realizeze teste online. În acest articol este prezentat modul de realizare a... Read more
STUDIU ASUPRA COMPINIRILOR
OBLIGATORII ALE VERBULUI
Raluca-Nicoleta Iancău, profesor limba română
Şcoala Generală nr. 6 Iacob Mureşianu, Braşov
Studiul prezintă o paralelă între Gramatica limbii române din 1966 şi Gramatica... Read more
STRATEGII PENTRU EDUCAREA GUSTULUI PENTRU LECTURÃ
ÎN RÂNDUL ELEVILOR
prof. Cristina CIUCÃ
Şcoala cu clasele I-VIII, Bâsca-Chiojdului, jud. Buzãu
Eveniment cultural – constituind altãdatã un privilegiu – lectura cãrtilor devine în zilele noastre... Read more
 RELAȚIA POFESOR – ELEV ÎN CONTEXT MODERN
Rotariu Corina - Daniela
Liceul Tehnologic „Alexandru VlahuȚă” Șendriceni
Rezumat
Relaţia profesor - elev a constituit un obiect de reflecţie pentru teoreticienii tuturor timpurilor. Ea... Read more
EXPERIENȚE DE ÎNVĂȚARE GENERATE DE JOCUL DIDACTIC MATEMATIC LA ȘCOLARII MICI, ABORDATE DIN TREI PERSPECTIVE DIFERITE
Marinescu Gabriela, Prof. învățământ primar
Școala Gimnazială „Romulus Cioflec”Araci, jud. Covasna
... Read more
OPINIILE MARILOR OAMENI DE CULTURĂ DESPRE TRADUCERE
Octavian Horia MINDA
Şcoala cu clasele I-VIII, Sanandrei, Timis
Traducerile au jucat şi continuă să joace un mare rol, fiind un important mijloc de comunicare în…
STILURI DE INVÃŢARE ŞI INTELIGENŢE MULTIPLE
ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE
Prof. Simona Pisoi
Colegiul National Carol I, Craiova
Reforma învãtãmântului românesc se realizeazã sub semnul unei noi conceptii cu privire la pregãtirea elevilor, impusã… IDEEA ROMÂNEASCĂ DE EXISTENŢĂ
Prof. Maghiar Adina
S08 „Arany Janos”, Salonta
Ideea românească despre Dumnezeu transformă o fiinţă abstractă, o putere impersonală, într-o fiinţă reală, particulară, într-un ins. Între creaţie şi întrupare…
REDACTAREA UNUI ESEU ÎN LIMBA ENGLEZĂ
Studiu de specialitate
Profesor limba engleză Bold Corina
C.N. Zinca Golescu Pitești
Această sarcină pare a fi una destul dificilă în rândul elevilor. Indiferent dacă eseul…
STUDIEREA ,,PAŞILOR” ÎN CONCEPEREA,
ELABORAREA, PERFECŢIONAREA ŞI EVALUAREA CERCETÃRII PEDAGOGICE, ŞTIINtIFICO-METODICE
Inst. Pãsat Mic Elena Corina
Şcoala cu clasele I-VIII, Galicea Mare, Dolj
Plecând de la ,,teoria”, ,,practica educationalã”, ,,inovatia procesului de învãtãmânt”,…
Gradaţie de merit - 2011
Ordin nr. 5617/11.11.2010 şi anexele privind aprobarea Metodologiei şi a criteriilor de acordare a gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar
Emitent: MECT
Data emiterii:…
DIDACTICA LECTURII
prof. MIHAELA MELINTE,
Colegiul Tehnic „Traian Vuiaˮ, Galaţi
Motivarea elevilor pentru lectură depinde în mare măsură de efortul pe care îl face… Corpul profesorilor mentori se constituie la nivelul inspectoratelor scolare judetene/Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti si cuprinde cadrele didactice care detin functia didactica de profesor mentor si coordoneaza efectuarea stagiului practic… VIОLEΝŢA
DEFINIRE, CONCEPT, FORME
Boldașu Magdalena Maria,
prof.înv.primar, Școala Gimnazială Nr.1 Peștera
În ce рriveşte încercările de definire, analiză şi interрretare a agreѕivităţii de către ѕрecialişti, nu numai că nu…
|
|