Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Droguri - clasificare
Joi, 22 Aprilie 2010 20:16

Clasificare droguri

 

 

În literatura de specialitate şi în practică există numeroase clasificări ale drogurilor, având la bază diferite criterii, cele mai cunoscute fiind: după efectul produs asupra sistemului nervos central - SNC, după originea lor, după regimul juridic al substanţelor sau după dependenţa generată.

 

 

 

A. Clasificarea drogurilor în funcţie de efectul asupra SNC, se consideră în general cea mai adecvată fiind cea utilizată în practică de organismele ONU, preliată şi de Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală – Interpol.

În conformitate cu acest criteriu, drogurile se clasifică astfel:

1. substanţe stimulente sau psihoanaleptice;

2. substanţe depresoare sau psiholeptice;

3. substanţe perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice.

1. Stimulentele sunt substanţe care accelerează activitatea SNC. Din această categorie fac parte: frunzele arbustului de coca, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele şi psihostimulenţii. Acestea se subclasifică în:

stimulente ale veghii – amfetamina, cofeina, cocaina, cathina. În doze moderate acestea întreţin starea de veghe, cresc activitatea mintală şi crează o senzaţie de bine.

stimulente ale umorii – substanţe ce îndepărtează starea depresivă.

2. Depresoarele

sunt substanţe care încetinesc activitatea SNC în general ele având efecte analgezice şi sedative. Principalele substanţe ce fac parte din această categorie sunt: opiul şi derivaţii săi (morfina şi heroina), medicamente pe bază de opiu sau derivaţi ai acestuia, morfinice de sinteză, barbiturice, tranchilizante şi hipnoticele.

 

3. Halucinogenele sunt substanţe care perturbă activitatea SNC şi provoacă alterări ale percepţiei, temporale şi spaţiale. În fapt ele „deformează senzaţiile şi percepţiile celui care le utilizează”. În această categorie sunt cuprinse: cannabisul, LSD 25, mescalina şi altele.

 

 

B.  Clasificarea drogurilor în funcţie de originea produsului:

1. droguri naturale;

2. droguri de semisinteză;

3. droguri de sinteză (sintetice).

1. Drogurile naturale sunt cele obţinute direct din plante sau arbuşti: opiul şi opiaceele, cannabisul şi răşina acestuia, khat-ul, frunzele de coca şi derivaţii săi şi alte plante cu principii halucinogene.

2. Drogurile de semisinteză sunt cele realizate prin procedee chimice pornind de la o substanţă naturală extrasă dintr-un produs vegetal (heroina, LSD).

3. Drogurile de sinteză sunt elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadona, mescalina, LSD 25, amfetamina, designer-drugs, ecstasy ori alte substanţe psihotrope obţinute în laboratoare clandestine. Tot în această categorie sunt incluşi şi „solvenţii volatili şi alte produse cu proprietăţi asemănătoare drogurilor”. Tot droguri de sinteză sunt considerate mai multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor tradiţională, fiind totodată larg răspândite şi uşor de procurat. Acestea antrenează o puternică dependenţă psihică şi uneori fizică producând totodată şi fenomenul de toleranţă.

 

 

C. În funcţie de regimul juridic al substanţelor acestea se împart în două categorii:

1. substanţe a căror fabricare şi administrare sunt supuse controlului (morfina, barbituricele) – sunt folosite în tratamente medicale.

2. substanţe total interzise (LSD, heroină, ecstasy, cocaină).

 

 

 

D. În funcţie de dependenţa generată (clasificare de ordin medical), drogurile se împart în trei categorii:

1. droguri ce creează dependenţă fizică;

2. droguri ce creează dependenţă psihică;

3. droguri ce creează dependenţă mixtă – din această ultimă categorie fac parte cele mai multe stupefiante.

 

 

E.  Clasificarea statuată în dreptul internaţional

Una dintre principalele clasificări este aceea statuată în dreptul internaţional conform căreia în funcţie de plasarea pe unul dintre cele două tablouri ale Convenţiei unice privind stupefiantele din anul 1961 şi respectiv patru tablouri din Convenţia privind substanţele psihotrope din anul 1971, drogurile se împart în stupefiante şi substanţe psihotrope.

Potrivit art. 1 lit. q şi r din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit şi a abuzului cu stupefiante şi substanţe psihotrope, semnată la Viena în 1988, această clasificare arbitrară este menţinută şi chiar întărită.

Pierre Deniker realizează o clasificare generală a psihotropelor în cadrul căreia grupele chimice sunt repartizate, pe tipuri de acţiune, astfel:

1. psiholeptice  -  hipnotice;

- tranchilizante şi sedative;

- nemoleptice;

- regulatoarele umorului.

2. psihoanaleptice - stimulentele stării de veghe;

- antidepresoare stimulente ale umorului;

- alte stimulente (drogurile cafeinice, cafea, ceai, cola, maté, guarana, khat, tutun, camfor, etc).

3. psihodisleptice - halucinogene şi onirogene (mescalina)

- stupefiantele (cocaina, heroina)

- alcoolul şi derivaţii săi

 

F. În funcţie de modul de administrare (de consum) drogurile pot fi clasificate în: injectabile, ingerabile, de prizare, de masticare, de fumare, inhalare; unele se pot administra şi sub forma de supozitoare.

 



Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 16:08
 

Revista cu ISSN

Inspectia tematica scop obiective tipuri…

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar   SECTIUNEA a 6-a Inspectia tematica. Scop, obiective, tipuri, etape   Art. 46. -     Obiectul principal al inspectiei tematice il reprezinta o secventa particulara/un aspect a/al activitatii...

Read more

Folosirea povestilor in predarea limbii …

FOLOSIREA POVEȘTILOR ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE Profesor: Buruiană Mihaela                                       Liceul Tehnologic “Tudor Vladimirescu”, com. Tudor Vladimirescu, jud. Galați             Cuvinte cheie: poveşti în limba engleză, ciclul primar De ce poveşti? Valoarea educațională...

Read more

Jocul didactic metoda ideala de activiza…

JOCUL DIDACTIC – METODĂ IDEALĂ DE ACTIVIZARE A ÎNVĂŢĂRII Prof. înv. primar: DOBREA MONICA Şcoala Gimnazială „Emil Racoviţă” Oneşti, jud. Bacău ...

Read more

Notes sur la pragmatique

NOTES SUR LA PRAGMATIQUE   ILIE MINESCU Universitatea de Vest din TIMISOARA   Le terme pragmatique est un terme difficile à définir à cause de ses origines divers. Ceci est souligné par Blanchet (1995 :12-13) de...

Read more

Structura anului scolar 2012-2013 prin o…

Structura anului şcolar 2012-2013 prin ordin 3794 din 2012     MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI ORDIN Nr. 3.794/2012 privind structura anului şcolar 2012–2013 M.Of. nr. 296 din 5.5.2012   În temeiul art. 94 alin. (2)...

Read more

Cum descopera parintii talentul copilulu…

Cum descopera parintii talentul copilului?     Sa cresti un copil e o provocare dura dar incitanta. Din nefericire acesti omuleti nu ajung la noi cu manuale de instructiuni. Noile definitii ale talentului...

Read more

Conturi consolidate

CONTURI CONSOLIDATE   Prof. Cîrcotă Roxana Grup Şcolar Industrial de Marină Galaţi   Rezumat Conturile consolidate reprezintă documentele ce vizează situaţia şi rezultatele unei societăţi mamă, ţinând cont de legăturile cu celelalte societăţi ale unui ansamblu...

Read more