Scris de mihaiela lazar
|
Marţi, 08 Martie 2016 20:16 |
DIDACTICA LECTURII
prof. MIHAELA MELINTE,
Colegiul Tehnic „Traian Vuiaˮ, Galaţi
Motivarea elevilor pentru lectură depinde în mare măsură de efortul pe care îl face fiecare profesor. Astfel, trebuie avute în vedere anumite aspecte care condiţionează o bună punere în scenă a lecturii în şcoală (care sunt finalităţile pe care le urmăreşte fiecare profesor, care sunt modalităţile prin care poate ajunge la finalităţile urmărite şi cum sunt acestea integrate în viziunea de ansamblu asupra predării-învăţării disciplinei, cum se evalueză şi în ce măsură elevii şi-au format şi dezvoltat competenţele şi atitudinile respective).
Cuvinte cheie: lectura simplă, lectura iniţială, re-lectura, lectura selectivă, lectura plurală, lectura metodică
Ca efect al unei acţiuni raţionale, lectura reprezintă o interacţiune dintre percepţia (grafică sau auditivă), care este reprezentată de limbaj, competenţa lingvistică a lectorului şi cunoaşterea contextului şi a stilului existenţial. În procesul interacţiunii, cititorul întâmpină nişte nevoi sufleteşti, devine reflexiv faţă de sine şi se (auto)evaluează în raport cu sine şi cu ceilalţi.
Motivarea elevilor pentru lectură depinde în mare măsură de efortul pe care îl face fiecare profesor. Astfel, trebuie avute în vedere anumite aspecte care condiţionează o bună punere în scenă a lecturii în şcoală (care sunt finalităţile pe care le urmăreşte fiecare profesor, care sunt modalităţile prin care poate ajunge la finalităţile urmărite şi cum sunt acestea integrate în viziunea de ansamblu asupra predării-învăţării disciplinei, cum se evalueză şi în ce măsură elevii şi-au format şi dezvoltat competenţele şi atitudinile respective). Între toate aceste paliere trebuie să existe o strânsă legătură, astfel încât scopurile studiului literaturii în şcoală să fie clare şi pentru elevi, nu doar pentru profesori.
Pentru ca lectura să devină motivantă pentru elevi este nevoie ca ea să fie centrată pe sensurile pe care un text le poate genera (reading for meaning); să fie interactivă (receptorul intră într-un dialog cu textul, pune întrebări, încearcă să formuleze răspunsuri personale); lectura să fie exersată (elevilor li se vor crea oportunităţi de a citi în scopuri diverse texte variate; profesorul trebuie să folosească, în mod consecvent, în orele de literatură un algoritm de lucru cu textul); lectura să aibă un scop pe care elevii să-l poată identifica (plăcere, cunoaştere, autocunoaştere, descoperirea unor strategii de lectură etc.); lectura să fie încurajată (prin atitudinea personală a profesorului care valorizează lectura, dar şi prin feedback-ul pe care-l dă elevilor). În orice caz, ora de literatură trebuie să mizeze în primul rând pe lucrul cu textul. Aceasta înseamnă că, în cadrul unei lecturi dirijate de către profesor, elevul deconstruieşte textul pentru a-i reconstrui semnificaţiile.
Totodată, orele de literatură trebuie să ofere un cadru, aplicat consecvent, de receptare a textului. Se poate porni de la cele patru relaţii care se creează între cititor şi text, identificate de Judith Langer:
-
a păşi din exterior spre interior: intrarea în lumea textului;
-
a fi în interior şi a explora lumea textului;
-
a păşi înapoi şi a regândi datele pe care le avem;
-
a ieşi din lumea textului şi a obiectiva experienţa.
În proiectarea procesului lecturii, este necesar să avem în vedere componentele de bază ale sistemului de lucru: lectura simplă, lectura iniţială, re-lectura, lectura selectivă, lectura plurală, lectura metodică; Activităţile conexe pot veni în sprijinul procesului lecturii: utilizarea surselor de documentare disponibile, activitatea de producere a sensurilor lecturii (munca în comun cu toată clasa, munca pe grupe, munca în tandemuri, munca individuală).
Având în vedere dificultăţile de vocabular, sau chiar de sintaxă, ale textelor literare, profesorul trebuie, în primul rând, să caute mijloace prin care să menţină partea agreabilă a textului literar, reducând sau suprimând obstacolele posibile. Pentru acesta profesorul dispune de mai multe mijloace: explicarea elementelor necunoscute sau dificile ale textului literar, deoarece există riscul platitudinii în rolul asumat de profesor. Fabricarea unui text filtru pentru cititorii debutanţi, orientat spre textul autentic, epurat de dificultăţi. Semnificarea sensurilor textului este atunci facilitată de acest supratext ales, în mod special, de către profesor. Folosită îndelung însă, acestă procedură va contribui la formarea unei lecturi imediate, dar nu va construi postura de lector activ, producător de sens. Sub spectul formării unor deprinderi autonome de interpretare şi de înţelegere a textului literar, este de preferat ca elevii înşişi să caute sensurile termenilor care construiesc problema în lucrările de referinţă: dicţionarul, gramatica. Odată realizată lectura se poate merge mai departe, trecând de la lectură la comunicare. Prin exerciţii bazate pe fidelitatea faţă de text, cititorii urmează să probeze că au înţeles textul literar, realizând o sinteză a impresiilor de lectură. Aceasta se poate efectua în diferite moduri: pe baza unui rezumat simplu individual, care să preia punctele esenţiale, mai ales pentru pregătirea unei redactări, pe baza notelor de lectură, care sintetizează conţinutul, sub forma unei fişe utile într-o fază ulterioară; În al doilea rând, cititorul va fi solicitat să producă propriul text, acest obiectiv terminal va puea fi atins în mai multe moduri: prin realizarea unui comentariu personal referitor la text, în care fiecare să poată exprima într-o manieră cât se poate de originală. Cititorul îşi va putea exprima opinia care nu va fi o simplă reproducere a activităţii în comun; Transformarea globală a textului, pentru care cititorul este solicitat să modifice relatarea după plac sau la indicaţiile profesorului. De exemplu a schimba perspectiva narativă, trecând de la persoana I la persoana a III-a sau invers, a transforma o relatare într-un text intim, a trece de la o bandă desenată la un text scris sau invers.
Producerea de text derivat, inspirat de textul de plecare, pe baza unor exerciţii de parodie. A scrie în maniera unui autor este o metodă de a demonstra mecanismele secrete din care este constituit textul literar. Respecând originalitatae textului literar, este mai bine să nu se facă din acesta un simplu obiect de contemplaţie; exerciţii de variaţii în planul viziunii şi al conţinutului. Având în vedere dificultăţile de vocabular sau chiar de sintaxă ale textelor literare, profesorul trebuie, în primul rand, să caute mijloace prin care să menţină partea agreabilă a textului literar şi anume plăcerea de a citi, reducând sau suprimând obstacolele posibile. În acest scop un profesor poate dispune de mai multe mijloace: mai întâi de toate explicarea elementelor necunoscute sau dificile ale textului literar, deoarece există aici riscul platitudinii în rolul asumat de profesor; elaborarea unui text–filtru pentru cititorii debutanţi, orientat spre textul autentic, epurat de dificultăţi. Semnificarea sensurilor textului este atunci facilitată de acest supratext ales, în mod special, de către profesor. Folosită îndelung, însă această procedură va contribui la formarea unei lecturi imediate, dar nu va construi postura de lector activ, producător de sens. Sub aspectul formării unor deprinderi autonome de intrepretare şi de înţelegere a textului literar este de preferat ca elevii înşişi să caute sensurile termenilor care construiesc problema în lucrările de referinţă: dicţionarul, gramatica sau enciclopedia.
Astfel, demersul de abordare a textului în ora de literatură trebuie să se desfăşoare într-un cadru coerent, algoritmizat, să se bazeze pe lucrul cu textul, să fie realizat prin diverse forme de organizare a clasei, astfel încât să le poată dezvolta elevilor strategii de lectură adecvate unor texte diverse.
Bibliografie
- Florentina Sâmihăian în Lectura. Repere actuale, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005;
- Octavia Costea, Didactica lecturii: O abordare funcţională, Institutul European, Iaşi 2007.
- Matei Călinescu, A citi, a reciti. Către o poetică a (re)lecturii, Editura Colegium, 2007.
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
|
STUDIU – PRIVIND RELAŢIA DINTRE IMPLICAREA ELEVILOR ÎN ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE ŞI COMPORTAMENTELE LOR AGRESIVE
Blejan Maria Liliana, Profesor Psiholog
Liceul de Arte Plastice “Hans Mattis Teutsch” Braşov
Acest studiu are la bază ideea... Read more
Planificare model pentru limba franceza invatamant gimnazial
Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata... Read more
Subiecte definitivat 2012
Afla care au fost subiectele de la examenul national de acordare a definitivarii in invatamant 2012.
Read more
Bucuresti, 10 octombrie 2011: Programul este implementat de Junior Achievement Romania (JAR) in parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, iar din anul 2000 pana astazi, peste 1.500.000 de... Read more
Proiect metodologie mobilitate personal 2013-2014
Vezi proiectul pentru metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic din invatamantul preuniversitar in anul scolar 2013 - 2014.
Read more
PROIECT EDUCAŢIONAL
STRATEGIE PEDAGOGICĂ DE LUCRU CU ELEVI CE MANIFESTĂ
COMPORTAMENTE DE RISC, TULBURĂRI DE COMPORTAMENT,
DEVIANTA ŞCOLARĂ
Blejan Maria Liliana
Profesor Psiholog
Liceul de Arte Plastice “Hans Mattis Teutsch” Braşov
Lucrarea prezintă o modalitate... Read more
MECANISME DE ASIGURARE A CALITATII LA NIVELUL SCOLII
La nivelul fiecarei organizatii furnizoare de educatie din Romania se infiinteaza Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii.
Organizatia furnizoare de educatie elaboreaza si adopta... Read more
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI MORALE
LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ
Profesor: Dumbravă-Brezoianu Simona
Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Benedek Elek”- Sf.Gheorghe
REZUMAT
Educaţia morală este un proces continuu, toate disciplinele de învăţământ cu situaţiile educative... Read more
Capitolul I. Reglementãri generale
Art. 1 APR
Denumirea organizatiei este „Asociatia Profesorilor din România" denumitã în continuare APR.
APR este organizatia profesorilor din România. În consecintã, APR reprezintã si apãrã drepturile cadrelor didactice…
Evaluarea nationala 2013
Calendarul probelor si etapele repartizarii in licee
Cursurile la clasa a VIII-a se vor incheia in 14 iunie 2013, iar in perioada 17-19 iunie va avea loc inscrierea… FORME ALE EDUCATIEI
In functie de gradul de organizare si de oficializare al formelor educatiei putem delimita trei mari categorii:
- educatia formala (oficiala),
- educatia non-formala (extrascolara),
- educatia informala (spontana).
Înscrierea în învăţământul primar 2013
A fost publicat în Monitorul Oficial nr. 162/2013 Ordinul MEN nr. 3434/2013 privind aprobarea calendarului şi a Metodologiei de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru… Olimpiade la disciplinele din aria Tehnologii 2015
Vezi Graficul olimpiadelor la disciplinele din aria curriculara „Tehnologii” in anul scolar 2014-2015, respectiv perioada de desfasurare si judetele organizatoare ale etapei nationale.
O EXERIENȚĂ! BATH-MAREA BRITANIE
(COMENIUS-MOBILITĂȚI INDIVIDUALE)
Profesor pentru învățământul primar, Daniela Popescu,
Școala Gimnazială ,,Leonardo da Vinci”, București, sector 3
MAREA BRITANIE! ANGLIA! Când spui aceste cuvinte îți apare în minte Londra cu Big… BLACKNESS VS. WHITENESS IN THE EARLY FILM INDUSTRY
Burghiu Iuliana-Florina,
Grup Şcolar “Sfânta Maria”, Galaţi
This article is a theoretical attempt to present the background of the early film industry, which…
Programul Scoala Altfel
pentru anul scolar 2012-2013
ANEXĂ
PROGRAMUL „ŞCOALA ALTFEL“ – anul şcolar 2012-2013
Prevederi generale
1. Săptămâna 1–5 aprilie 2013 va fi dedicată activităţilor educative extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului numit…
Structura anului şcolar 2012-2013
Anul şcolar 2012-2013 începe pe 17 septembrie 2012, luni.
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a anunţat sâmbătă, 1 septembrie 2012, că anul şcolar 2012-2013 va începe în data de 17…
|