Delfinii. Stiati ca ...

Delfinii se numara printre cele mai inteligente animale, unele specii avand raportul dintre masa creierului si masa corpului la fel cu cel al oamenilor. Inca de la inceputurile navigatiei, au fost subiect de arta, literatura, si mit.

In momentul de fata se cunosc aproape 70 de specii de delfini si balene, diferite ca forma, dimensiuni, numar de dinti, culoare, prezenta inotatoarei dorsale si s-ar putea sa mai existe si altele inca nedescoperite. Unele sunt cunoscute numai datorita unor singuri indivizi sau unor cranii. Formele mai des intalnite fiind delfinul comun (Delphinus Delphis), delfinul mare (Tursiops Truncatus) si marsuinul (Phocaena Phocaena), specii raspandite si in Marea Neagra, dar in numar tot mai mic.

Sunt inruditi cu balenele, iar sase specii din familia delfinilor sunt numite balene, desi, strict vorbind, sunt delfini.

Delfinii, ca si balenele, sunt descendentii unor mamifere terestre care s-au adaptat la viata acvatica acum 50 milioane de ani.

Au dimensiuni de la 1,2 m si 40 kg (delfinul Maui) la 9,5 m si 10 tone (Orca sau Balena Ucigasa).

In Marea Neagra exista trei specii de delfini: delfinul comun, afalinul si marsuinu. Cel mai mare si, in acelasi timp, cel mai cunoscut este afalinul, deoarece se adapteaza cel mai usor la conditiile de captivitate din delfinarii.

Afalinul este cel mai inteligent dintre cele trei specii de delfini din Marea Neagra. Se adapteaza foarte bine in captivitate si chiar se reproduce in aceste conditii.

Exista si delfini de apa dulce. Acestia au dimensiuni mai mici, stratul lor de grasime s-a redus foarte mult deoarece temperatura apei este mai ridicata in rauri si lacuri. Datorita turbiditatii apei acestia sunt aproape orbi. Se intalnesc in America de Sud, India, Pakistan, China.

Diferite studii efectuate pe creierul delfinilor au dus la concluzia ca sub raportul cerebralizarii acestia se situeaza pe primul loc dupa om.

Delfinul este un mamifer acvatic capabil sa emita si sa receptioneze semnale sonore simultane pe mai multe cai.

Delfinii, in mod obisnuit sunt foarte comunicativi, dar in captivitate incep sa surzeasca si greutatea lor cerebrala scade cu pana la 30%.

Delfinii pot privi cu ochii in directii diferite.

Media de viata a delfinilor este de 20-30 de ani.

Auzul fin al delfinilor se explica prin aceea ca ei sesizeaza undele sonore nu numai cu organul auditiv, dar si cu tot corpul, mai cu seama cu pielea de pe cap.

Auzul delfinilor este de 10 ori mai dezvoltat decat al omului.

Inotul supravegheat alaturi de delfini este folosit din ce in ce mai mult ca metoda curativa. Se cunosc, astfel, cateva cazuri in care mai multe persoane au fost vindecate de diferite boli dupa ce au inotat alaturi de delfini.

Orientarea in spatiu a delfinilor se realizeaza cu ajutorul ecolocatiei.

Delfinii nu au corzi vocale si singura parte a corpului lor care poate produce sunete este eventul.

Delfinii respira prin plamani si nu prin branhii.

Delfinii respira aer si de aceea ies la suprafata o data pe minut.

Atunci cand dorm, delfinii inoata paralel cu suprafata apei, aproximativ sub 30 cm. La fiecare 30 de secunde executa o respiratie in mod reflex si deschid pleoapele. Dupa unii autori, somnul lor este o inhibare alternativa a fiecarei emisfere cerebrale.

Ochii delfinilor sunt protejati impotriva sarurilor din apa de mare de o membrana lacrimala de consistenta unui lipici.

Pot sta sub apa, fara sa iasa la suprafata, aproximativ 15 minute. Capacitatea delfinilor de a se scufunda fara a respira timp indelungat se datoreaza, se pare, numarului foarte mare de globule rosii din sange.

Delfinii se pot scufunda pana la adancimea de 500 m.

Delfinii pot atinge in aer, intr-o saritura, 6 m.

Viteza maxima pentru un afalin este in jur de 32 km/h, insa delfinul comun poate inainta cu viteza de 60 km/h.

Stomacul delfinilor este alcatuit din trei compartimente care seamana cu acela al vitelor. Tot asemeni lor, ei au rinichi multi-lobati semanand cu un ciorchine de struguri.

Delfinii isi folosesc dintii pentru a apuca, a insfaca si nu pentru a mesteca hrana.

Delfinii au intre 12 si 200 de dinti si nu pierd niciunul de-a lungul vietii.

Delfinii sunt incapabili sa digere zaharul, datorita faptului ca ei nu se intalnesc deloc cu zaharul in mediul lor natural.

Laptele cetaceelor este unul dintre cele mai bogate cunoscute stiintei, continand 40% grasimi si 10-14% proteine.

Adesea, in corpul delfinilor, in urma disectiilor, se gasesc ramasite de membre inferioare care dovedesc faptul ca ei au fost candva mamifere terestre.

Se hranesc mai ales noaptea si isi folosesc sonarul pentru a gasi pestii ascunsi in nisip.

Delfinul mare consuma zilnic aproximativ 10 kg de peste proaspat, ce ar reprezenta 100-120 tone pana la 30-35 de ani cat traieste.

Delfinii emit trei tipuri de sunete:
- de frecventa joasa pentru orientare si deplasare pe fundul marii;
- de frecventa inalta pentru procurarea hranei si a examinarii detaliate a obiectelor intalnite in cale;
- sunete asemanatoare fluieraturilor pe care le utilizeaza pentru comunicarea intraspecifica.

Perceptiile sonore ale delfinilor sunt extrem de largi de la cativa hertzi pana la 170-200 Kz.

Cantitatea de sange din corpul delfinilor este de doua ori mai mare decat a omului, fiind totodata si mai puternic oxigenata.

Perioada de gestatie la delfini este cuprinsa intre 9-12 luni.

Când o femela naste, delfinii formeaza un zid in jurul ei pentru a o proteja.

Puii delfinilor, in timpul travaliului, sunt expulzati din abdomenul mamei cu coada inainte si nu cu capul, cum se nasc toti puii de mamifere. Explicatia acestui fapt consta in aceea ca sunt mamifere care respira aer atmosferic, iar daca puiul s-ar naste invers, deci cu capul inainte, in timpul travaliului, care poate dura pana la 10-12 ore, puiul s-ar ineca.

Delfinii nu depun icre, ci nasc pui vii care sunt alaptati ca in cazul oricarui mamifer.

Cand alapteaza, femela inoata culcata pe o parte, ceea ce permite puiului, lipit de abdomenul matern, sa aiba permanent micul event deasupra apei. Altfel puiul nu ar putea respira.

Femelele fluiera zile intregi dupa ce dau nastere puiului, astfel incat acesta sa-si poata recunoaste mama in viitor.

Puii mamiferelor marine stau cu mamele lor 3 pana la 6 ani, apoi acestia formeaza grupuri alcatuite din pui de aceeasi varsta.

Din derma si epiderma delfinilor lipsesc glandele sudoripare si sebacee precum si firele de par, reduse la niste mustati la puii nou nascuti.

Delfinii devin agresivi in cazul in care oamenii incearca sa-i mangaie excesiv.

Esuarile “in masa” ale delfinilor se datoreaza, de obicei, “pilotajului” gresit al unui individ din grup care este bolnav sau ranit. Delfinii actioneaza dupa principiul “toti pentru unul”.

Sub piele exista un strat de grasime care poate atinge max 30 cm.

Nasul delfinilor se deschide printr-o singura nara situata intr-o mica adancitura din crestetul capului, numita event.

Simtul presiunii se datoreaza unui organ saciform plin cu un ulei special, situat pe partea anterioara a capului si denumit melon.

 

In general, delfinii isi mentin temperatura constanta in jur de 38° C si traiesc intr-un mediu cu salinitate cuprinsa intre 17-35g‰.

Când sunt atacati, delfinii se strâng in grup si se apara.

Delfinilor le place muzica, dovada ca ei se pot dresa cu usurinta in delfinarii si folositi la circuri. Adeseori, aceste animale inteligente reusesc sa reproduca bine vocea si chiar cuvintele dresorului.

Sunt inteligenti si au reale abilitati vindecatoare. Grijulii si prietenosi cu oamenii, delfinii „vad” daca esti bolnav si te pot trata de diverse boli, desi nimeni nu stie exact cum fac asta.

In captivitate, sunt eficienti in tratamentul bolilor psihice, a dizabilitatilor de dezvoltare ale copiilor sau a depresiei moderate. Nu exista o explicatie stiintifica referitoare la modul in care vindeca delfinii. Ceea ce s-a observat este ca acestia gasesc zonele din corpul omenesc unde exista o tumoare.

Este posibil ca ultrasunetele pe care le emit sa fie cele care vindeca. Ultrasunetele sunt folosite de medicina moderna in unele tratamente, insa cele emise de delfini sunt de patru ori mai puternice decât cele folosite in spitale. Se pare ca delfinii sesizeaza dezechilibrul energetic uman si isi ajusteaza emisiile de ultrasunete pentru a le reechilibra.