De ce pasarile flamingo au aripile roz?

In acest articol incercam sa aflam de ce pasarile flamingo (flamingii) au aripile roz si, mai ales, de ce isi pierd uneori frumosul colorit si devin albi. Aceste intrebari s-au nascut dupa ce un lot de flamingii adusi din Cuba, Africa, Spania si America de Sud in diferite gradini zoologice din Europa si-au modificat culoarea. In perioada de schimbare a penajului, gratioasele pasari si-au lepadat podoaba trandafirie, devenind albe ca niste imensi pescarusi.

Frumoasele pasari flamingo au o inaltime de 1,5 m, iar picioarele lor lungi si subtiri ca niste nuiele se termina in labe palmate. Ciocul lor este incovoiat, diferit de cel al altor pasari, fiind prevazut cu lamele fine care ii permit sa filtreze apa din care isi pastreaza hrana. Cel mai frecvent, pasarile flamingo traiesc pe lacuri calde si sarate, temperate si tropicale.

Ornitologii au inceput o febrila activitate menita sa redea flamingilor ce-i a flamingilor: culoarea roz. Analizand substantele din care se compun penele de flamingi, ei au descoperit, intre altele, prezenta carotenului, un colorant natural foarte raspandit in lumea animala si vegetala. Coloritul patrunde in organismul flamingilor odata cu hrana. Coloritul patrunde in organismul flamingilor odata cu hrana. In capitivitate, ei erau lipsiti de alimentul care le furniza culoarea specifica. In consecnta, in ratia alimentara li s-a adaugat caroten si pasarile s-au colorat din nou in roz.

Cu acest prilej s-a putut constata ca in colectivitatea acestori pasari exotice culoarea roz joaca un rol important. In primul rand, flamingii roz sunt mult mai rezistenti decat cei albi. Apoi, cei incolori risca sa ramana celibatari. Nici un flamingo «veritabil» nu-si alege o tovarasa sau un tovaras … decolorat.

Dar, suprizele facute cercetatorilor de catre flamingii captivi nu se opresc aici. Intr-o zi, cineva a observat pe penele unui pui niste pete rosii ca de sange. Puiul era insa perfect sanatos si fara cea mai mica zgarietura. Abia atunci au observat ornitologii a hrana pe care parintii o ofera puilor in cioc si o pasta rosie ca sangele. Analizele au aratat ca acest «lapte rosu», cum a fost numita pasta, contine, in afara de obisnuitul caroten, toate partile componente ale sangelui! Alte cercetari, alte analize, au aratat ca «laptele rosu» e produs de o glanda situata intre esofagul si stomacul pasarilor.

Dupa experienta cu flamingii, carotenul a inceput sa fie administrat in hrana altori animale, observandu-se efecte interesante: pastravii devin aurii, galbenusurile oualor de gaina capata o culoare aproape portocalie, iar untul fabricat din laptele vacilor care consuma caroten este si el de un galben intens.