Ceasornicul cu flori

In gradina din fata casei puteti alcatui – nu fara straduinta si migala – o interesata si atractiva bijuterie botanica: ceasornicul cu flori.

Un asemenea „instrument” de observat ora ... aproximativ exacta, putea fi vazut, in secolele trecute, prin multe gradini botanice europene. Dar, fireste, si astazi el poate insemna nu doar o curiozitate, ci mai ales o dovada vie a pasiunii pentru cunoasterea vietii florilor, o colectie ce imbina daruirea spirituala cu munca, bun-gust si cunostinte.

Un mare numar de plante poseda flori care prezinta fotonastii, adica miscari de inchidere si deschidere a corolelor in functie de variatia intensitatii luminii solare. Acestea au loc la ore fixe, ce depind insa de longitudine si latitudine, clima, regiune. Fiecare ceas floral este deci local, specific unei anumite zone.

Pentru cea mai mare parte a tarii noastre, sunt valabile urmatoarele „ore vegetale”: cea mai harnica planta e barba-caprei, care se deschide inca de la ora 3 dimineata; urmata, peste o ora, de cicoare. La ora 5 vine randul florilor de dovleac, mac, zorele si maces. Ora 6 este semnul trezirii florilor de susai si papadie; la 7 vine randul nufarului galben, sunatorii, cartofului, podbalului si al vulturicai. La ora 8 se desteapta galbenelele, ciclamele si calcea-calului. Majoritatea florilor care s-au trezit dis-de-dimineata isi inchid corolele intre orele 12-14, pentru a-si apara delicatele organe de inmultire de lumina prea puternica si caldura ce le-ar usca.

Exista insa flori care „fac ochi” mai tarziu, de pilda: galbenele corole ale macrisului de iarba si veronica se deschid la ora 10, iar luta abia la ora 11. Ele prefera lumina puternica ce le usuca repede saculetii staminelor si le favorizeaza autopolenizarea.

O data cu amurgul putem sa admiram florile vesperale, printre care: laurul-porcesc la ora 18, opatelul de noapte la ora 19 si regina noptii la orele 20. Plantele acestea si-au adaptat deschiderea corolelor la vremea zborului insectelor nocturne, care, venind in ospetie, le inlesnesc polenizarea. Cu exceptia acestor plante nocturne, celelalte specii „adorm”, adica isi strang corolele pana cel mai tarziu la ora 21, spre a se feri de frigul si roua noptii ce le-ar dauna organelor de inmultire.

Vestitul botanist suedez Carl Linne (1707-1778) si-a alcatuit in gradina sa un asemenea ceasornic, alegand si sadind flori intr-o ordine riguroasa, astfel incat, in fiecare anotimp prielnic, nici una din orele zilelor si noptilor sa nu ramana nemarcata de trezirea sau adormirea corolelor. Urmandu-i exemplul, puteti realiza un astfel de ceasornic vegetal capabil sa functioneze, din primavara si pana-n tarziu de toamna.