Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Ce rol au cartile in viata omului
Joi, 08 Noiembrie 2012 10:52

CE ROL AU CARTILE IN VIATA OMULUI?

                                                  

Prof. Marin Georgiana Cocuta

                                                          G.P.N Nr. 1 “Pinochio” Buzau

 

Cuvinte cheie: carte, viata, om, arta, necesar.

 

REZUMAT

 

“Ce rol au cartile in viata omului?”

 

Cartea este in viata noastra un element central al creari unui psihic sanatos, a culturii generale, sprijinul in cadrul unei decaderi nervoase, este uneori ceva mai mult decat un profesor, un prieten, o cunostinta. Cartea este un mod  de comunicare si reprezinta o ordonare a cuvintelor la formele lor cele mai expresive. A scrie este o arta deoarece trebuie sa ai dar pentru a putea realiza ceva pe care il poti citi cu drag si mai ales cu intensa daruire. Scrisul se invata din practica, din citirea operelor de mare valoare ale inaintasilor nostri. Preocuparea exprimarii in acest mod este realizata inca din cele mai vechi timpuri sub mai multe forme in functie de perioada pe care o traversau. La inceput se scria pe peretii pesterilor pe tablite de lut, de lemn, de fildes, bronz, pe papirus. Din inceputuri de civilizatie oamenii au manifestat o mare ravna de a invata, de a se initia si a patrunde in tainele existentei. Nimeni n-a reusit sa faca acest lucru de unul singur, ci a trebuit sa preia ceea ce deja stiau inaintasii sai. Antichitatea, Evul Mediu si Epoca moderna si-au perfectionat permanent formele de instruire, folosind consecvent cartea.

Referindu-ne la prescolari, cartea reuneste unele dintre cele mai frumoase versuri si povestiri ale scriitorilor clasici, pe care copiii asezati langa parintii lor, sa le asculte, sa le „guste” muzicalitatea, atmosfera, sa le descifrezeze imaginile. Tocmai de aceea textele se preteaza lecturii, ascultarii, nu invatarii ”pe de rost”. Se pot initia si jocuri „Ce vers iti amintesti din...?”; ”Ce ti-a placut cel mai mult...?” Ce intelegi tu prin...?”. Mintea celor mici este atat de scormonitoare, de insetata de curiozitate... imaginatia e un miracol ce nu le da pace... Copilul se joaca cu vorbele, cu imagini din carti, creeaza, fabuleaza. Jucati-va cu ei cu imaginile artistice din versurile lui Eminescu, Arghezi, Cosbuc, Toparceanu. Ce alte exemple mai minunate de sensibilitate, de frumos, de vorba romanesca le puteti oferi?

 In gradinita, cartea prilejuieste organizarea unor jocuri-exercitiu pentru dezvoltarea vorbirii, a auzului fonematic, pentru educatie estetica, a simtului ritmului, dar si pentru cultivarea imaginatiei, a flexibilitatii gandirii. Frumos ilustrata cartea daruieste copiilor bucuria si caldura jocului alaturi de parintii, de cei pe care ii iubesc.

 

 

        “Cartea ne face sa traim inafara de minciuna, nedreptate si prejudecati” Mihail Sadoveanu

        Cartea este in viata noastra un element central al creari unui psihic sanatos, a culturii generale, sprijinul in cadrul unei decaderi nervoase, este uneori ceva mai mult decat un profesor, un prieten, o cunostinta. Cartea este un mod  de comunicare si reprezinta o ordonare a cuvintelor la formele lor cele mai expresive. A scrie este o arta deoarece trebuie sa ai dar pentru a putea realiza ceva pe care il poti citi cu drag si mai ales cu intensa daruire. Scrisul se invata din practica, din citirea operelor de mare valoare ale inaintasilor nostri. Preocuparea exprimarii in acest mod este realizata inca din cele mai vechi timpuri sub mai multe forme in functie de perioada pe care o traversau. La inceput  se scria pe peretii pesterilor pe tablite de lut, de lemn, de fildes, bronz, pe papirus. Din inceputuri de civilizatie oamenii au manifestat o mare ravna de a invata, de a se initia si a patrunde in tainele existentei. Nimeni n-a reusit sa faca acest lucru de unul singur, ci a trebuit sa preia ceea e deja stiau inaintasii sai.Antichitatea, Evul Mediu si Epoca moderna si-au perfectionat permanent formele de instruire, folosind consecvent cartea.

Pentru a defini cartea, trebuie sa recurgem la trei notiuni a caror imbinare este necesara suportul scrierii, difuzarea si pastrarea textului, usurinta in manuire. Ideea de carte este asociata si celei de  editare, adica vointei de difuzare a unui text si vointei de pastrare a acestuia: astfel cartea se distinge de toate celelalte scrieri private, de la scrisoare la actul de notariat. In sfarsit cartea trebuie sa fie usor de manuit; numeroase texte au fost gravate in  piatra, insa nimanui nu i-ar veni ideea de a le considera carti. Sigur inaintea scrierii si a scrierilor de carti a fost “Cuvantul”, prin care oamenii comunicau pentru realizarea existentei lor. Cei din vechime stiau sa-si insemne  prezenta lor, a gandirilor lor in obiectele muncii lor, in artele lor. Mai apoi, cercetatorii vremilor viitoare, acele minti migdalioase dornice de a descifra totul, au asezat la randul lor in carti, tocmai ceea ce ei reusisera  sa inteleaga, sa interpreteze prin cercetari si logica mintii, gradul de civilizatie transmis prin picturile, sculpturile, mormintele, zidurile constructiilor lor, a uneltelor si obiectelor lor de uz general. Stiintele de azi dezvaluiesc cu exactitate timp si spatiu, arte si popoare, progrese sociale, razboaie, civilizatii. Bibliotecile marilor metropole ale lumii de azi pastreaza acest tezaur- cartea- ba mai mult, sunt translatate si se  translat in continuare in toate limbile Terrei, tocmai spre a se realiza universalitatea cartii.

Un singur lucru apare interesant si despre care e bine sa stim, este acela ca fiecare carte scrisa va purta intr-o oarecare masura, culoarea vremii sale, adica cea a sistemului politico-filosofic, socio-religios, etc.

Cartea a fost, este si va fi intotdeauna un sprijin indispensabil in dezvoltarea umana din toate punctele de vedere. Cartea ofera celui care o parcurge, pe langa satisfactiile pe care le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflectie, de meditatie. Ea indeamna la introspectie, contribuie substantial la formarea si modelarea personalitatii si comportamentului cititorului.

Cartea ca modalitate de insemnare si pastrare a evenimentelor vietii omenesti, a fost si va ramane in continuare principala sursa de informare, generatiile ce vin legand neintrerupt continuitatea istoriei vietii si vremii lor, si-au scris si isi scriu cartile lor.

Cartea viitorului va trebui sa fie adevarata, sincera descarcata de minciunile de interes si vrajbi ca forme de influentare. Deci sa stim sa scriem si sa citim carti adevarate, fara sa prejudiciem sentimentul national al nimanui, dar nici a ne lasa pe noi romani, sub somnolenta nepasarii in fata abuzurilor unor detractori  fie ele autohtone sau straine. Asta va trebui  sa fie o adevarata cale a sfinteniei pentru scoala romaneasca de azi si viitoare.

Gradinita este institutia unde se manifesta si sunt incurajate experientele de debut ale copilului in domeniul limbajului, locul in care se inregistreaza primele contacte ale acestuia cu cartea, cu limbajul scris si in consecinta, primele experiente ale copilului in domeniul cititului si scrisului. Inca de la varsta prescolara copiii trebuie sa dobandeasca capacitatea de a comunica, de a-si exprima gandurile, sentimentele, impresiile, de a reda in mod inteligibil si cursiv o poveste, o intamplare sau un fapt trait.

In cadrul gradinitei copilul are primul contact cu lectura, cu povestea, cu poezia, cu cartea. Imaginile, desenele din carti atrag atentia copilului facandu-l sa reactioneze instinctiv. Desenele nu reprezinta doar imagini ci si acte pline de semnificatie. Un desen devine astfel un simbol care evoca un obiect, o imagine, o idee, o notiune sau un sentiment. Copilul trebuie sa perceapa cartea ca pe un domeniu care merita sa fie cucerit, ca pe un prieten mereu alaturi de el, un prieten care ii vorbeste, ii da sfaturi bune si care nu-l tradeaza niciodata.

Urmarind comportamentul copiilor in contactul cu cartea, sub indrumarea mai mult sau mai putin directa am concluzionat urmatoarele: rolul cartii in pregatirea actiunii de citit este esential; timpul are o valoare aparte in formarea motivatiei interioare pentru citit prin receptionarea cuvintelor de timpuriu (ceea ce depaseste domeniu psihomotor). A invata sa citeasca si a iubi acest lucru, implica anumite cerinte psihopedagogice care trebuie respectate de adult (educatoare, membru al familiei) in dirijarea copilului. Oferirea cartilor sa fie persuasiva la dispozitia copilului, sugerandu-i cu ce sa inceapa. Cand va sti sa citeasca, va cere ajutor pentru o carte mai complicata. A da ajutor este o placere pentru ceilalti copii, in cazul grupelor eterogene (fapt ce implica coordonata socio-afectiva). Deasemeni trebuie creat momentul in care, impreuna cu copilul, sa  se povesteasca despre carte. Inainte de a o aseza pe raft, adultul sa lectureze continutul cartii pentru a trezi interesul pentru citit. Cartile sa fie atractive, ilustratiile sugestive, dar nu acaparatoare. Se pare deci ca „a citi, dorind sa o faci”, nu inseamna „vezi si spune” decodificand cuvant dupa cuvant. Este necesar ca cititul sa fie unul selectiv. Nu predarea citirii este cheia, ci sprijinirea ei, ceea ce implica necesitatea de a forma copilului deprinderea de a citi, ca mijloc de informare.

Referindu-ne la prescolari, cartea reuneste unele dintre cele mai frumoase versuri si povestiri ale scriitorilor clasici, pe care copiii asezati langa parintii lor, sa le asculte, sa le „guste” muzicalitatea, atmosfera, sa le descifrezeze imaginile. Tocmai de aceea textele se preteaza lecturii, ascultarii, nu invatarii ”pe de rost”. Se pot initia si jocuri „Ce vers iti amintesti din...?”; ”Ce ti-a placut cel mai mult...?”; Ce intelegi tu prin...?”. Mintea celor mici este atat de scormonitoare, de insetata de curiozitate... imaginatia e un miracol ce nu le da pace... Copilul se joaca cu vorbele, cu imagini din carti, creeaza, fabuleaza. Jucati-va cu ei cu imaginile artistice din versurile lui Eminescu, Arghezi, Cosbuc, Toparceanu. Ce alte exemple mai  minunate de sensibilitate, de frumos, de vorba romanesca le puteti oferi?

In gradinita, cartea prilejuieste organizarea unor jocuri-exercitiu pentru dezvoltarea vorbirii, a auzului fonematic, pentru educatie estetica, a simtului ritmului, dar si pentru cultivarea imaginatiei, a flexibilitatii gandirii. Frumos ilustrata cartea daruieste copiilor bucuria si caldura jocului alaturi de parintii, de cei pe care ii iubesc.

 

 

Bibliografie:

 

1. Preda V. si colaboratorii – „Ghid pentru proiecte tematice „– abordare in maniera integrata a activitatilor de gradinita, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2005;

2. Colectia ,,Cathedra”, „Cunoasterea copilului prescolar, Revista de Pedagogie”, Bucuresti, 1992;

3. Cornea P. – „Introducerea in teoria lecturii,” Editura Minerva, Bucuresti, 1988;

4. Slama Cazacu T. – „Lectura – diverse finalitati si niveluri de complexitate, Buletin de informare stiintifica si documentare”, Constanta, 1990; 

5. Cerghit I. –„ Metode de invatamant”, E.D.P., Bucuresti, 1976.                                        

 

 

Ultima actualizare în Vineri, 09 Noiembrie 2012 11:13
 

Revista cu ISSN

DEZVOLTAREA CREATIVITATII ELEVILOR PRIN…

STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA CREATIVITÃŢII ELEVILOR PRIN DIFERITE METODE Inst. Aurelia Ceausu Şcoala Generală ,,Gheorghe Tãtãrãscu”, Tg. Jiu     1. Obiectivele cercetãrii - descoperirea creativitãtii individuale; - educarea si dezvoltarea creativitãtii...

Read more

Fisa inscriere invatamant profesional 20…

Fisa inscriere invatamant profesional 2014   Descarca fisa de inscriere pentru invatamantul profesional de 3 ani – an scolar 2014-2015.

Read more

Modalitati de stimulare a inteligentei l…

ModalităȚi de stimulare a inteligenȚei lingvistice Benchea Claudia Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny” – Bacău Rezumat: Pornind de la premisa că toți oamenii sunt dotați cu...

Read more

ELABOARAREA MATERIALELOR DIDACTICE

PERFECŢIONARE ÎN ELABOARAREA MATERIALELOR DIDACTICE   Profesor Pilat Elena Mihaela Liceul Teoretic „Callatis” Mangalia, Judeţul Constanţa               “Creativitatea se poate defini ca fiind acel proces psihic al cărui rezultat îl constituie obţinerea unor reacţii,...

Read more

Chestionar privind impactul utilizarii c…

Chestionar privind impactul utilizarii calculatorului si televizorului asupra conduitei adolescentilor

CHESTIONAR PRIVIND IMPACTUL UTILIZĂRII CALCULATORULUI ŞI TELEVIZORULUI ASUPRA CONDUITEI ADOLESCENŢILOR   1. Vă place să vă uitaţi la TV?       DA       NU 2. Vă place să utilizaţi computerul?       DA       NU 3. În ce măsură vă...

Read more

Genul liric

GENUL LIRIC Prof. Ștefan Maximiliana, Școala Gimnazială „Ion Buteanu” Buceș, jud. Hunedoara Genul liric se situează în ...

Read more

Istoria studiilor despre articol

ISTORIA STUDIILOR DESPRE ARTICOL   Didin Florentina Gabriela Şcoala gimnazială Nr. 1 Vulpeşti, Argeş   Articolul este partea de vorbire flexibilă cu rol de cuvânt ajutător care însoţeşte un substantiv, arătând măsura în care obiectul...

Read more

Metodologie gradatie de merit 2013 modif…

Metodologie gradaţie de merit 2013 modificări   Vezi Ordin 3.155 din 02.06.2013 pentru modificarea și completarea Metodologiei și a criteriilor privind acordarea gradației de merit în învățământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului...

Read more