Bambusul si utilizarea acestuia in industrie

In India, China, Vietnam sau Japonia, bambusul – “iarba gigantica” este utilizta ca inlocuitor al otelului la constuctiile industriale; bucati din tulpina ei, dublate sub presiune cu plastic, se folosesc la confectionarea peretilor despartitori, peletelor pentru morile de vant ale diferitelor ambarcatii.

Din bambus se fabrica zeci de sorturi de hartie – de la cea de impachetat pana la hartia lucioasa, tipografica. Peste 50% din totalul hartiei folosite in India este produsa din bambus. Desigur, cantitatea de hartie obtinuta de pe un hectar de bambus este mai redusa decat cea obtinuta de pe aceeasi suprafata de pasure obisnuita. Nu trebuie uitat insa faptul ca tulpinile bambusului cresc foarte repede, ele putand fi utilizate dupa numai 3-4 ani de la insamantare, in timp ce copacii devin folosibili abia dupa 20-25 de ani. De aceea, acum, cand “foamea de hartie” a planetei Pamant a devenit greu de potolit doar pe seama lemnului, bambusul ar putea oferi o salvare.

Te teritoriul Chinei cresc, de asemenea, zeci de specii si varietati de bambus. Dintre toate cel mai apreciat – atat in interiorul tarii si cat si la export – este insa cel numit “mao-chu” (Phyllostacys pubescens), in traducere bambus stufos, deoarece tulpinile lui sunt acoperite cu un strat de perisori fini. El este folosit in industria mobilei si in calitate de “fier beton” la armarea constructiilor de mari proportii.

Multe din speciile de bambus ce cresc pe teritoriul Chinei au insusiri terapeutice. Astfel, bambusul negru (Phyllostachys nigra), in amestec cu alte plante, este folosit la tratarea bolilor renale. Impotriva temperaturii ridicate, medicii recomanda o bautura preparata tot din seva de bambus negru. O substanta vascoasa secretata de nodurile tulpinilor unor soiuri tropicale de bambus, numita tabasir, se recomanda ca antitusiv si impotriva astmului si, de asemenea, ca tonic. In anumite reactii chimice, aceeasi substanta poate servi drept catalizator.

In China, bambusul a fost folosit din cele mai vechi timpuri si la constructia podurilor suspendate. Un asemenea pod, care uneste cele doua maluri ale raului Min din provincia Sichuan, suspendat pe funii rasucite din bambus cu un diametru de 10 cm, este considerat a fi una dintre minunile lumii: el ii serveste cu credinta pe locuitorii acelei regiuni, generatie dupa generatie, de mai bine de o mie de ani.

Capitala mondiala a bambusului este orasul japonez Kyoto. Aici se produc din aceasta planta cele mai inimaginabile obiecte: cosuri si flauturi, arcuri si sageti, ghivece de flori, pipe, cutii de cele mai diverse forme, scaune, fotolii, chioscuri etc.

Intr-una din suburbiile orasului Kyoto creste o padure densa de bambus, numit de localnici “Kikko-chiku”. Deocamdata nu se cunosc cauzele care determina forma neobisnuita a tulpinilor lui strangulate in asa fel incat devin asemenatoare desenului de pe carapacea broastelor testoase. Padurile in care creste bambusul “Kikko-hiku” sunt insa mult apreciate, atat din punct de vedere decorativ, cat si ca si sursa de materie prima pentru producerea diferitelor obiecte de artizanat.

Oamenii de stiinta ce-si desfasoara activitatea in domenii de avangarda ale stiintei si tehnicii moderne, ca de pilda in cercetarea spatiului cosmic, apeleaza tot mai des la noi genuri de materiale, cum sunt cele numite “compozite”. Legat de acestea se vorbeste si despre “stiinta materialelor suprarezitente”. Dar este oare aceasta stiinta cu adevarat noua? In realitate, materialele compozite nu sunt altceva decat analoage ale bambusului create de mana omului. Secretul rezistentei in fibrele sale asezate in lungul tulpinii. Numai ca si in acest caz, ca si in multe altele, natura a ancticipat inventia facuta de mintea omeneasca. Indica ca rezistenta, greutatea mica, duritatea si, in sfarsit, pret redus fac ca bambusul sa-si poata invinge cu usurinta “rivalii” creati de om. Si poate ca nu este departe ziua cand bambusul isi va gasi el insusi intrebuintare chiar si la bordul navelor cosmice sau, de ce nu, in constructia acestora! Viorica Podina