Arboretele de castan comestibil Baia Mare

Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare este aria protejata de interes national, corespunzatoare pentru categoria IV IUCN (rezervatie naturala, tip forestier), fiind situata in judetul Maramures, pe teritoriul administrativ al municipiulul Baia Mare.

Rezervatia naturala Arboretul de Castan Comestibil Baia Mare este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Maramures, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Localizare si descriere

Rezervatia naturala Arboretele de castan comestibil Baia Mare, Maramures, se afla situata in nordul localitatilor Tautii Magheraus, Baia Mare si Tautii de Sus in versantul sudic al muntilor Ignis si are suprafata de 500 ha.

Padurile din jurul municipiului Baia Mare sunt situate pe versantii de sud, sud-est si sud-vest al Masivului Gutai, ramificatie vestica a Carpatilor nordici (Carpatii Orientali). Aici, pe baile Borcutului si Firizei se afla cantoane arborete pure sau in amestec de castan comestibil (Castanea vesca sau Castanea sativa), una dintre frumusetile naturale ale Maramuresului, de o deosebita importanta peisagistica si chiar economica. Astfel, suprafata rezervatiei naturale este de 500 ha, intinzandu-se din preajma satului Tautii de Sus pana la Tautii Magheraus.

Sa vedem insa care este vegetatia specifica acestei zone. Zona este impadurita cu arbori din specia castanului comestibil (Castanea sativa), in asociere cu stejar (Quercus robur), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), tei argintiu (Tilia tomentosa), cires salbatic (Cerasus avium), alun (Corylus avellana), paducel (Crataegus), afin vanat (Vaccinium uliginosum), iarba neagra (Calluna vulgaris), muschi de turba (Polytricum), etc. Arboretele pure de castan comestibil si dulce, mai rar in amestec cu fag si gorun, cresc in conditiile unui climat continental moderat, cu vanturi calde din vest, cu precipitatii de 800-1.000 mm, pe soluri brune acide de padure formate pe roci de natura eruptiva.

Existenta acestui arbore in jurul orasului Baia Mare este amintita pentru prima oara intr-un document din 1642, iar intr-o harta din 1892 se vede ca arboretele ocupa suprafete mult mai intinse. In prezent, la noi, castanul comestibil este considerat o specie naturala. In general, aici, unele arborete au vasta de peste 150 de ani si dimensiuni considerabile (22 m inaltime si 60 cm diametru). De obicei, in arboretele batrane intalnim frecvent exemplare de peste 70 de ani, ceea ce confera padurii un aspect virgin, avand mai multe etaje de vegetatie. Dintre cele 6 statiuni din rezervatia de la Baia Mare, cele mai frumoase exemplare, cu o inaltime de 22 m si o circumferinta a coroanei de 8 m, avand o varsta care depaseste 500 de ani, se afla la Tautii de Sus.

Cel mai decorativ si valoros arboret de castan este cel de pe dealul Murgaul Mare, care strajuieste Valea Rosie. Pe versantul drept al vaii, avand o expozitie sudica, la o altitudine de 300-500 m, o suprafata de 51 ha constituie zona stiintifica a rezervatiei (creata in 1970), unde se intreprind si cercetari privind ecologia si cultura acestui valoros arboret. Atentia deosebita acordata castanului dulce este justificata de conditiile propice pentru cresterea si dezvoltarea sa, de lemnul valoros si fructele acestuia (din care se prepara deliciosul pireu de castane - vezi retete castane), precum si de aspectul placut al padurii.

Deoarece arboretele respective sunt situate in apropierea unui oras mare, fiind destinate pentru odihna si agrement, acestea au fost innobilate cu specii ca molidul, duglasul, bradul de Caucaz, pinul, laricele, tuia, etc., marindu-se efectul peisagistico-decorativ al regiunii. Arboretul de castan comestibil din zona Baia Mare a fost creata in 1962, fiind ocrotit prin lege, fiind cea dintai si cea mai mare arie protejata de acest tip din tara.

Cele mai potrivite momente si perioade pentru vizitarea acestei rezervatii sunt lunile iunie si octombrie, luni care corespund cu perioadele de inflorire si coacere a fructelor. In ceea ce priveste originea castanului, unii cercetatori sustin ca acesta a fost adus in zona Maramuresului de calugarii greci sau colonistii romani. Prezenta lui este atestata documentar inca din secolul XIV, iar frunza castanului este prezenta in stema orasului Baia Mare.

Din punct de vedere sistematic, castanul face parte din familia Fagaceae. Specie indigena, castanul comestibil este cunoscut si sub numele de ,,castan bun”, ,,castan dulce” sau ,,nobil”chiar, in zona ,,aghistin” sau ,,ghistin”. Fructul sau este o achena si se recolteaza la sfarsitul lunii septembrie, inceput de octombrie (vezi mai multe despre fructele castanului comestibil - castane comestibile). In luna octombrie a fiecarui an, la Baia Mare, culesul castanelor prilejuieste o frumoasa manifestare populara, cunoscuta sub numele de “Sarbatoarea castanelor”.

Scop, protejare si administrare

Se are in vedere protejarea populatiei de castan comestibil din depresiunea Baia Mare, situata la limita nordica naturala a arealului de raspandire a speciei din Europa.

Din pacate, in prezent, castanul este grav afectat de o boala agresiva care a produs o adevarata epidemie in zona. In ultimii ani, starea de sanatate a castanului comestibil din zona Maramures s-a inrautatit foarte mult, fiind afectata toata suprafata (peste 80%) de ciuperca cunoscuta sub numele de cancerul scoartei (Cryphonectria parasitica).

Evolutia sa este dramatica si a produs deja insemnate pagube in ultimele decenii. S-a produs un atac intens asupra trunchiului si ramurilor, ceea ce a condus la uscarea zonei superioare locului afectat. La inceput, scoarta primeste culoare rosiatica, cu pete galbui, dupa care incep sa apara crapaturi cu numeroase linii longitudinale. Zona cuprinsa de ciuperca se usuca, moare, iar scoarta se desprinde si cade. Din nefericire, ciuperca se inmulteste in toate perioadele anului, rezultand un numar mare de spori care sunt raspanditi prin vant, apa de ploaie, rozatoare, insecte, pasari sau chiar prin uneltele nedezinfectate folosite la taierea ramurilor afectate.

Impotriva cancerului de scoarta se lupta prin mai multe metode: fie chimice (rezultate foarte slabe), fie biologice (folosirea tulpinelor hipovirulente), fie mecanice. Rezervatia naturala se afla in adminitratia Directiei Silvice Maramures. Aceasta a reusit insa sa realizeze o serie de lucrari silviculturale si sa ia o serie de masuri care combat epidemia. De asemenea, se deruleaza proiectul ,,Sa salvam castanul comestibil”, elaborat de fundatia ,,Turism in Maramures” si Asociatia Heidenroslein, finantat de Uniunea Europeana prin programul Phare 2001, programul Societatea Civila, Componenta IV ACCES, Acquis Comunitar in Domeniul Protectiei Mediului si al Dezvoltarii Socio-Economice.

Salvarea castanului comestibil reprezinta deci o problema de interes  general, o prioritate pentru comunitate. Din pacate, fara ajutor, este pe cale de disparitie.

Punerea sub ocrotire a arboretelui de la Baia Mare reprezinta un act etic fata de natura, deoarece, alaturi de arboretele de la Tismana (judetul Gorj), acestea sunt singurele zone compacte din tara unde se dezvolta castanul dulce.