Aloe vera - o planta universala cu proprietati terapeutice miraculoase

Cele peste 80 de specii ale genului aloe din familia liliaceae sunt plante caracteristice tinuturilor calde ale Africii orientale si septentrionale. Aceste specii mult raspandite in regiunea Capului Bunei Sperante, pe litoralul sufic al Marii Rosii, in insulele Oceanului Indian si Insulele Antile ating limita nordica de raspandire naturala in regiunea Gibraltarului. Se cultiva in zonele de coasta ale Greciei, in Trancaucazia si in Asia Centrala. Ca plante ornamentale se cultiva si in tara noastra.

Numeroasele specii de aloe au marimi ce variaza intre 20-60 cm si 6 m inaltime, cand devin arborescente. Unele dintre ele au tupina subterana sub form de rizom, dar frunzele tuturor ascestor specii sunt asemanatoare. Ele sunt lineare, groase, suculente, ascutite la varf si in general cu tepi pe margini. In conditii optime de dezvoltare, la extremitatea superioara a tulpinii se formeaza un spic florier cu numeroase flori rosii sau galben-verzui.

In medicina se utilizeaza inca din antichitate produsul uscat, obtinut din sucul frunzelor prin presare sau scurgere libera. Acest produs se prezinta sub forma de bucati neregulate, tari, sfaramicoase, lucioase sau opace, de culoare bruna pana la negru, cu reflexe verzui sau rosiatice, avand aspectul asemanatoe colofoniului. Aloe se mai cunoaste in practica si sub denumirea de sabur.

Proprietatile terapeutice ale saburului sunt atribuite unor compusi chimici (de natura natracenca) liberi sau combinati cu alte substante amare, ulei eteric, esteri ai acizilor cinamic si cumaric etc.

Aloe administrat in doze mici (5-10 centrigrame) stimuleza pofta de mancare; in doze 10-25 centigrame are actiune laxativa, iar in doze de 25 centigrame pana la 1 gram este purgativ cu actiune puternica, dar cu efect de lunga durata. Datorita acestui fapt se administreaza cu 8-10 ore inainte de efectul dorit, de preferinta dupa masa. Actiunea purgativa se datoreste stimularii miscarilor intestinului gros, neavand nicio actiune insa asupra intestinului subtire. Administrarea repetata a preparatelor de aloe duce la o lenevire a activitatii peristaltice intestinale, ceea ce necesita o marire a dozei pentru a obtine acelasi efect. In doze purgative, sau putin mai ridicate, produce o puternica congestie a vaselor din regiunea pelviana si, datorita acestui fapt, este contraindicat in sarcina si in afectiunile hemoroidale. Produsele farmaceutice continand aloe sunt, de asemenea, contraindicate in enterocolite, in stadiile inflamatorii ale apendicelui, uterului, vezicii si in afectiunile renale. Nu se recomanda nic celor suferinti de varice. La copii este cu desavarsire interzisa administrarea preparatelor cu aloe.

Aloe este si un bun cicatrizant al plagilor, ulceratiilor, arsurilor pielii (chiar datorita razelor roontgen), fiind interzis in tratamentul dermatitelor (in special in medicina veterinara).

Cercetarile au demonstrat ca preparatele obtinute din unele specii de aloe au actiune antibiotica asupra stafilococului, iar unele soiuri, cum sunt cele din Africa de Sud si din Insulele Barbados, au efect bacteriostatic asupra bacilului Kockh. Extractul din frunze de aloe preparat dupa metoda Filatov, administrat parenteral (injectii subcutanate) este indicat in tratamentul leisgmaniozei cutanate, iar sub forma de picaturi, in unele afectiuni oculare.

In ultimii ani, in tara noastra si in alte tari, circula fel de fel de retete pe baza de aloe. In general, aceste retete se prepra avand la baza extractu apos sau slab alcoolic obtnut din frunzele speciilor ornamentale de aloe, care se gasesc la indemana. Trebuie sa precizam ca principiile active din aloe sunt practic insolubile in apa sau solutii hidroalcoolice diluate, cum ar fi vinul sau tuica. Pe de alta parte, exista credinta gresita ca aloe este un medicament eficace in cele mai diferite afectiuni si este utilizat, empiric, ca atare, in numeroase boli.

Medicament cu veche traditie, la fel ca multe alte remedii de origine vegetala, utilizate in trecut si in fitoterapeutica moderna, aloe isi are locul bine precizat. Administrarea nerationala insa a preparatelor de aloe nu face decat sa sustraga pe bolnav de la o medicatie cauzala, sa nu produca efectul scontat sau chiar sa-i agraveze afectiunea.