Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Adolescenta perioada marilor framantari
Scris de mihaiela lazar   
Marţi, 10 Noiembrie 2015 19:01

ADOLESCENȚA, PERIOADA MARILOR FRĂMÂNTĂRI

Profesor Miu Mihaela Camelia

Liceul Teoretic ”Independența” Calafat

Pre/adolescența, deși este o perioadă tulbure și plină de frământări, reprezintă vârsta inteligenței nonconformiste, a marii sincerități.

Personalitatea adolescentului este complexă, ea cuprinde subidentități diferite care au în centru, fiecare dintre ele, teme majore ale dezvoltării: cariera, sexualitatea și relațiile cu celălalt sex/orientarea sexuală, atitudinea față de familie, rolul și responsabilitățile sociale.

Perioada adolescenței poate fi caracterizată ca ”sturm und drang” (furtună și avânt) sau ”storm and stress” (freamăt și stres). Această perioadă are, în viziunea unora, trei caracteristici specifice: conflictul dintre adolescent și părinți, irascibilitate/proastă dispoziție și comportamente de asumare a riscului. Portretul stereotip care dăinuie ne prezintă un adolescent irascibil, emoțional și rebel.

Valorile preadolescenților și adolescenților au rolul de a-i defini din perspectiva identității. Ei sunt un segment de populație care se distinge de alte grupe de vârstă printr-o subcultură proprie: muzica, vestimentația, preferințe, stilul lor de viață diferă de cel al adulților, iar această diferență creează adesea incompatibilități, tensiuni, respingere și ostilitate, intoleranță, criticism etc. din partea ambelor categorii.

Școala pierde din influență, familia la fel. Viața modernă, ritmul schimbării, viteza și graba cu care trăim, influențele la care sunt supuși tinerii fac ca învățarea socială să fie mai largă decât învățarea academică, decât instrucția școlară. Nicio materie școlară nu predă viața, cum să fie ea trăită, riscurile, dar și bucuria de a trăi.

Pre/adolescența, deși este o perioadă tulbure și plină de frământări, reprezintă vârsta inteligenței nonconformiste, a marii sincerități. Imaginația, puterea de creație și perspicacitatea ating forme maxime. Idealurile de viață și pregătirea profesională încep să capete contur și dispar în mod evident pasiunile vechi din copilărie, și, de ce nu, chiar interesul pentru școală. Adolescentul este copilul – adult ce caută senzații și emoții puternice. El încearcă să depășească limitele pe care adulții le impun, adeseori tocmai din dorința de a nu se supune lor, căci ideea e să trăiești cât mai diferit și mai presus de ceilalți. Experiența proprie este dovada cea mai puternică și mai convingătoare, care ține loc de întrebările fără răspuns la care adulții, în general, nu se sinchisesc să caute soluții.

Uneori, tânărul pre/adolescent simte nevoia de a se retrage în sine ca la semnalul unei voci interioare mai presus de voință. Aceste momente sunt mai intense decât evadările dese din cotidian. Ele presupun lupta între diferitele emoții ce-l încearcă, moment de răscruce în conturarea modului de a gândi și acționa.

Dacă pare greu să ai de-a face cu adolescentul astăzi – cu copiii, în general – tot atât de greu pare să fii adolescent. La această vârstă, psihologii consideră că individul uman se confruntă cu cel mai larg repertoriu de probleme legate de viață. Este vîrsta cristalizării identității, perioadă în care se stabilesc opțiuni privind viitorul.

Personalitatea adolescentului este complexă, ea cuprinde subidentități diferite care au în centru, fiecare dintre ele, teme majore ale dezvoltării: cariera, sexualitatea și relațiile cu celălalt sex/orientarea sexuală, atitudinea față de familie, rolul și responsabilitățile sociale.

De ce este atât de dificilă vârsta adolescenței? Pur și simplu pentru că refuzul de a nu răspunde normelor sociale are ca urmare etichetarea individului și respingerea socială. Nu poți amâna opțiunea față de carieră, de pildă. Se spune ” e la vârsta la care…”, ceea ce înseamnă că așteptările față de adolescent se referă la multiple planuri. Nimeni nu așteaptă o opțiune profesională de la un preșcolar, dar presiunea socială față de adolescenți privind sarcinile de dezvoltare este foarte mare. Adesea lor li se spune: ”Ce ai de gând să faci cu viața ta?”, ”E cazul să te hotărăști ce vei face în viață”.

După cum stim este greu să iei decizii. Frica de eșec există. Unii copii se subevaluează – s-au deprins cu o imagine de sine negativă – alții, asistați de părinți ambițioși, se supraevaluează. Pe de altă parte, adolescenții sunt atât de preocupați de propriile probleme, de impactul cu viața, în toată complexitatea ei, și atât de deschiși către lume, dincolo de familie, curioși să cunoască și să experimenteze, încât mesajul adulților rămâne adesea pe planul doi, ei simțindu-se mai bine și mai apropiați de cei de vârsta lor.

Perioada adolescenței poate fi caracterizată ca ”sturm und drang” (furtună și avânt) sau ”storm and stress” (freamăt și stres). Această perioadă are, în viziunea unora, trei caracteristici specifice: conflictul dintre adolescent și părinți, irascibilitate/proastă dispoziție și comportamente de asumare a riscului. Portretul stereotip care dăinuie ne prezintă un adolescent irascibil, emoțional și rebel. Cercetările în domeniu arată că aceste caracterisitci nu trebuie văzute ca inevitabile și universale. În ceea ce privește asumarea cu ușurință a riscurilor, trebuie arătat că majoritatea adolescenților admit să mai încalce câte o regulă pe ici pe colo, ajungând chiar să comită un act deviant; totuși, pentru cei mai mulți acestea nu sunt decât rare și nu devin comportamente delincvente grave. Comportamentele de risc sunt cele care reflectă căutarea senzațiilor tari, de multe ori eșuând în delincvență, consum de droguri, practici sexuale. Nu trebuie să uităm însă că astfel de comportamente sunt influențate de factori specifici de mediu, precum: mediul rezidențial, statutul socio-economic și stiluri parentale.

Valorile preadolescenților și adolescenților au rolul de a-i defini din perspectiva identității. Ei sunt un segment de populație care se distinge de alte grupe de vârstă printr-o subcultură proprie: muzica, vestimentația, preferințe, stilul lor de viață diferă de cel al adulților, iar această diferență creează adesea incompatibilități, tensiuni, respingere și ostilitate, intoleranță, criticism etc. din partea ambelor categorii. Sociologii spun că adulții de astăzi – părinți, profesori – au cunoscut o educație dură, dar o viață mai ușoară în simplitatea ei. Adolescenții de astăzi au o educație lejeră, dar o viață mai dură. Primii, locul de muncă asigurat și o oarecare eliberare sexuală, ceilalți sunt supuși riscurilor specifice societăților postmoderne la tot pasul. Cele două generații nu privesc lumea în același fel: adulții au crescut în ideea de ierarhie și respect/frică de autorități, precum și un model vertical și autocentric. Copiii lor cresc într-un model invers, orizontal, cu o autonomie crescută, dar lipsiți de repere. Modelele lor sunt internetul, clipa prezentă și viteza, viața grăbită, nevoia de distracție, nevoia de celebritate și bani.

Școala pierde din influență, familia la fel. Viața modernă, ritmul schimbării, viteza și graba cu care trăim, influențele la care sunt supuși tinerii fac ca învățarea socială să fie mai largă decât învățarea academică, decât instrucția școlară. Nicio materie școlară nu predă viața, cum să fie ea trăită, riscurile, dar și bucuria de a trăi.

Bibliografie:

  1. Clerget, S. - Ghidul adolescentului pe înțelesul tuturor, Ed. Aramis, 2011;

  2. Dr. Richard, E., Nelson, Judith, C., Galas - Ghid pentru adolescenți. Cum să depășim momentele de criză, Ed. Curtea Veche, 2013;

  3. Enăchescu, E. - Repere psihologice în cunoașterea și descoperirea elevului, Ed. Aramis, 2009;

  4. Liiceanu, A., Săucan, D.S., Călugăru, D. - Viața mea: un ” joc” serios – Ghid practic pentru profesori, diriginți,și consilieri școlari.


Articole asemanatoare relatate:

 

Revista cu ISSN

Influenta statului socio economic si ati…

INFLUENŢA STATUTULUI SOCIO-ECONOMIC ŞI ATITUDINII FAŢĂ DE EDUCAŢIE A FAMILIEI ÎN REUŞITA ŞCOLARĂ   Şeptelean Florina Elvira, doctorand Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca     Reuşita şcolară este influenţată de o multitudine de factori, cei mai importanţi...

Read more

Cat de sanatos ne hranim chestionar

CÂT DE SĂNĂTOS NE HRĂNIM?! – CHESTIONAR – Florea Mihaela- Ramona, prof. înv. primar, Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” Deva Pentru a putea limita efectele negative ale alimentației haotice pe care...

Read more

Postmodernismul

POSTMODERNISMUL Georgeta-Irina Rusu, Şcoala Gimnazială ,,Ion Creangă"Bacău         Un curent controversat apărut ca o reacţie la modernism, postmodernismul s-a manifestat cu precădere după cel De-al Doilea Război Mondial, în toate domeniile: filosofie,...

Read more

Ministerul Educatiei premiaza olimpicii …

Ministerul Educaţiei premiază olimpicii români   Ministerul Educaţiei premiază olimpicii români medaliaţi la concursurile şcolare internaţionale (miercuri, 14 noiembrie, Palatul Victoria, ora 13.30).

Read more

Efectele media asupra dezvoltarii person…

EFECTELE MEDIA ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII PREŞCOLARULUI   Educatoare Portik Laura Grădiniţa P. P. Nr. 1 Reghin   Rezumat Referatul ţine să atragă din atenţia asupra efectelor negative pe care le are televizorul şi calculatorul asupra minţii...

Read more

Sfintele Pasti - Incondeierea oualor

Izvoarele istorice şi arheologice certe atestă cu multe secole înainte de Hristos obiceiul de a face cadou ouă colorate la marile sărbători sezoniere, în special la Anul Nou. Apariţia frecventa...

Read more

Planificare model pentru educatie plasti…

Planificare model pentru educatie plastica invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more

Micul este frumos, marele este sublim, I…

MICUL ESTE FRUMOS, MARELE ESTE SUBLIM  – IMMANUEL KANT   Drd. Miron Costina Violeta Prof. la Școala cu cls. I-VIII Tălpaș, Dolj   “Există un efect estetic bazat pe ineditul şi imprevizibilitatea dintotdeauna a frumosului....

Read more