Scris de mihaiela lazar
|
Duminică, 08 Februarie 2015 12:24 |
A ÎNVĂŢA ŞI A ÎNŢELEGE
Mureşan-Chira Gabriel
Prof. Educator CRDEII, Cluj-Napoca
Procesul de învăţare doreşte modificarea unor structuri psihice şi comportamentale, dezvoltând gradual structuri cognitive, afective sau motorii, trecând de la stocarea pur şi simplu, la înţelegerea noţiunilor esenţialului, încurajând transferul de cunoştinţe dintr-o arie curriculară în alta, de la o disciplină de studiu la alta. Se accentuează conturarea unui unui stil de muncă intelectual pornind de la aceea că, experienţa de învăţare şcolară nu poate fi separată de viaţa de zi cu zi.
Cuvinte cheie: proces de învăţământ, dimensiune operaţională, curriculum, învăţare eficientă
"Învăţătura prin constrângere nu e făcută să rămână, dar ceea ce pătrunde în suflet prin dragoste şi bunăvoinţă rămâne acolo pentru totdeauna. "
Sf. Ioan Gură de Aur
Ca entitate cu structură dinamică, unitară, ca subsistem al sistemului de învăţământ, procesul de învăţământ subscrie elemente interactive ale unei activităţi deosebite, organizate sistematic, dinamice, în cadrul căreia elevii sau alţi beneficiari, sunt îndrumaţi de profesori cum să înveţe. Procesul de învăţământ deţine o dimensiune operaţională dependentă de decizia profesorului care, deţine libertatea de a realiza într-o anumită măsură, proiectarea, dezvoltarea curriculară, instruind, dinamizând permanent învăţarea, dobândirea de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi. Predarea, învăţarea şi evaluarea deţin frecvenţa cea mai mare fiind însăşi esenţa procesului de învăţământ, acestea deţinând calitatea de a fi interactive în cadrul unor activităţi mai mult sau mai puţin complexe funcţie de particularităţile bio-psiho-socio-culturale ale elevilor. Procesul de învăţământ prin dimensiunea funcţională a acestuia se angajează în anumite relaţii cu sistemul de învăţământ, în raporturi de o finalitate pedagogică prestabilită, în sensul în care instruirea nu se realizează haotic ci ordonat, ierarhizat, din aproape în aproape pe concentricitate şi aprofundarea unor nuanţe curriculare în vederea obţinerii unor abilităţi sau competenţe. Sistemul şcolar nu funcţionează izolat de mediul socio-economic ci, este găsit mereu sub incidenţa dinamicii sociale. Tocmai de aceea experienţele de învăţare trebuie să fie diversificate, ancorate puternic în concretul de zi cu zi.
Deşi învăţarea ca formă superioară şi complexă de activitate este generată de reguli, principii, legi sau cutume, prin învăţare nu se urmăreşte numai însuşirea unor anumite cunoştinţe, date şi informaţii ştiinţifice sau noţiuni de cultură generală ci, se urmăreşte inclusiv dezvoltarea cognitivă a individului pe abilităţi, deprinderi mintale respectiv inteligenţe. Aşadar, învăţarea de tip şcolar desemnează schimbare relativ permanentă a cunoştinţelor în urma experienţei.
Având în atenţie faptul că cererile societăţii contemporane se bazează din ce în ce mai mult pe solicitări intelectuale de scurtă sau de lungă durată funcţie de domeniul de activitate, învăţarea nu-şi poate permite să menţină sau să încurajeze o învăţare mecanicistă sau de suprafaţă ci, una de tip profunzime, de abilă analiză, bazată pe ordonări didactico-logice de descompunere a conţinuturilor curriculare pentru o mai bună prelucrare, analiză şi utilitare în anumite conjuncturi. Cu alte cuvinte învăţarea şi implicit materialul de învăţare nu trebuie să încurajeze memorarea şi redarea mecanică a acestuia ci mai degrabă să producă schimbări atitudinal-comportamentale profunde şi benefice însoţite de transferul acestor cunoştinţe din teorie în practică. Urmărind construcţia mintală a unor raţionamente logice asimilate prin metode teoretico-aplicative, experimentale, formarea unui stil de muncă intelectual este de dorit din mai multe motive, unul fiind şi acesta că experienţa de învăţare şcolară nu poate fi separată de viaţa de zi cu zi. Procesul de învăţare defineşte modificarea unor structuri psihice care se exprimă în comportamente, dezvoltând permenent structuri cognitive, afective sau motorii trecând de la stocarea pur şi simplu, la înţelegerea noţiunilor, esenţialului, încurajând transferul de cunoştinţe dintr-o arie curriculară în alta, de la o disciplină de studiu la alta. În acest sens se realizează trecerea de la o învăţare mecanică bazată pe stocare masivă şi redare în general limitată şi secvenţială, la una cu profunde conotaţii logice, durabile în timp, operaţională în obiective şi conţinut având girul transferului din secţiunea teoretică în cea practică.
Fluxul de învăţare reprezintă în aceste condiţii un pachet atractiv generator de dinamică cognitivă, libertate de iniţiativă, motivaţie şi potenţial ridicat de învăţare.
Referinţe bibliografice:
1. Elena, Bonchiş. Învăţarea şcolară: Teorii. Modele. Condiţii. Factori, Editura Universităţii Emanuel, Oradea, 2002.
2. Pavel, Mureşan. Învăţarea eficientă şi rapidă, Editura Ceres, Bucureşti, 1990.
3. Vasile, Chiş. Pedagogie contemporană. Pedagogia pentru competenţe. Colecţia Ştiinţele Educaţiei, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.
Articole asemanatoare relatate:
|
Ultima actualizare în Duminică, 08 Februarie 2015 12:28 |
|
DESPRE FRAZEOLOGIE ŞI ÎMBINĂRILE DE CUVINTE
Silvia Baltă, Profesor de limba franceză
Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti”, Bucureşti
Nu de puţine ori folosim în vorbire sau... Read more
PLEDOARIE PENTRU LECTURǍ
ÎNTR-O LUME DOMINATĂ DE GADGET-URI
Prof. înv. primar MINODORA CONSTANTIN
Liceul de Artă ”Ioan Sima” Zalău
Prin proverbul românesc ,,Cartea... Read more
IDENTITATE, MEMORIE ŞI FICŢIUNE ÎN LITERATURA CONCENTRAŢIONARĂ,
NICOLAE STEINHARDT, JURNALUL FERICIRII
Prof. Boza Mirela-Ionela
Jurnalul fericirii, „operă postumă, se alătură altora – prea puţine în literatura română –... Read more
PROIECTE EDUCATIVE INTERNE
INFORMARE SINTETICĂ
1. DIFERENŢIERI TERMINOLOGICE
Proiect educativ intern = orice proiect/activitate în domeniul nonformal (extracurricular, extraşcolar), iniţiat şi desfăşurat de către unitatea de învăţământ şi care să vizeze una sau... Read more
ROLURILE MANAGERIALE ALE CADRULUI DIDACTIC
Macarie Cristina, prof. pedagogie
Liceul Vocaţional Pedagogic ,,Mihai Eminescu” Tîrgu Mureş
Delimitarea unor roluri specifice managerului clasei de elevi a fost determinată de evoluţia în timp... Read more
ROLUL FAMILIEI IN EDUCAREA COPILULUI
Octavian Horia MINDA
Şcoala cu clasele I-VIII SINANDREI TIMIŞ
Atmosfera caldă şi de înţelegere în familie reconfortează şi creează climatul necesar pentru munca intelectuală a şcolarului. Lipsa... Read more
INFLUENŢE CULINARE DE LA CENTRU ŞI EST EUROPENI
Maistru instructor Hodorog Cristina
C.N.E. “Gh. Chiţu” Craiova, judeţul Dolj
Un studiu făcut la făcut la Universitatea Charles din Praga pe adolescenţii din ţările... Read more
LE PROJET EN CLASSE DE FLE
Bondoc Mihaela, profesor de limba franceză
Colegiul Național I.L.Caragiale Ploiești
Motto: “ J’entends et j’oublie,
Je vois... Read more
MITUL LUI SISIF
Prof. Lorincz Cristina
profesor C.T. Iosif Şilimon, Braşov
Articolul de faţă este un studiu asupra operei camusiene „Mitul lui Sisif”, aducând în discuţie tema principală a absurdului. Întregul studiu se… Admiterea in invatamantul profesional de stat 2014
Vezi Ordinul 3136/20.02.2014 cu privire la organizarea, functionarea, admiterea si calendarul admiterii in invatamantul profesional de stat cu durata de 3 ani – pentru…
UTILIZAREA FILMELOR ÎN CADRUL ORELOR DE ISTORIE
Eva Fenechiu - profesor de istorie
Colegiul Tehnic Anghel Saligny, Cluj Napoca
Predarea şi învăţarea istoriei presupun eforturi mari uneori din…
Evaluarea Nationala 2013
Matematica subiect si barem
Vezi subiectul si baremul de corectare de la a doua proba de Evaluare Nationala pentru clasa a VIII-a, pentru anul scolar 2012-2013, respectiv Matematica.… SINCRONIE ŞI DIACRONIE
Profesor Andra Elena Diaconu,
Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea
Modul de cercetare sincronic nu se opune categoric cercetării istorice, evolutive, diacronice, ci apare ca o completare necesară,… METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII
ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
CAPITOLUL I
ROLUL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Art.1. Educaţia fizică şi sportul sunt componente ale educaţiei globale, prin…
Noul plan cadru la gimnaziu incepand cu anul scolar 2017-2018
Azi, 5 aprilie 2016, in cadrul unei conferinte de presa, a fost prezentat noul planu cadru pentru… ROLUL NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE
ASUPRA PROCESELOR EDUCAŢIONALE
Prof. Răzvan Diaconu-Popovici
Societatea contemporană a fost caracterizată ca o lume digitală sau o reţea în care noile tehnologii mass-media sunt vectori
de dezvoltare socială…
MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A GUSTULUI
PENTRU LECTURĂ
Băcanu Mariana Profesor învățământ primar
Colegiul Național ,,Ana Aslan” Brăila
Lectura…
|