Interferente.ro Parinti si copii De Sarbatori Traditii si obiceiuri de Paste

Vineri, 25 Martie 2011 04:00

Traditii si obiceiuri de Paste

 

 

Pastele este una din cele mai importante sarbatori crestine la romani. Afla cateva traditii si obiceiuri de Paste intalnite in diferite regiuni ale tarii. Farmecul este dat de semnificatia sarbatorii - Invierea Domnului Iisus Hristos si simbolurile sale - oul pictat, iepurasul, slujba de sambata seara cu luarea luminii, masa cu mancaruri traditionale de Paste - cozonac, pasca, miel, etc.

Traditii si obiceiuri pascale

Postul Pastelui

In biserica ortodoxa oamenii se pregatesc pentru intampinarea sarbatorilor de Pasti prin ”Postul Pastelui” numit si „Postul Mare”, post care dureaza 48 de zile. In mod oficial, postul incepe dupa „Duminica iertarii”, in ziua de luni a saptamanii a saptea de dinaintea sarbatorii de Pasti.

Ultima saptamana din Postul Pastelui se numeste ”Saptamana Patimilor” si incepe in duminica Floriilor, duminica in care se comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. „Saptamana Patimilor” comemoreaza prinderea lui Iisus, crucificarea si moartea Lui. In aceasta ultima saptamana, bisericile tin slujbe in fiecare seara, slujbe numite „Denii”. De luni pana joi se comemoreaza ultima masa, prinderea si inchiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeste „Joia Mare”. Vineri, numita „Vinerea Mare”, se comemoreaza crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. In aceasta zi, se tine „post negru”, adica nu se mananca nimic. 

 

Procesiunea de la miezul noptii

Slujba de Inviere incepe la miezul noptii, asa este inca din Evul Mediu, cand oamenii asteptau rasaritul soarelui pentru a se porni in procesiune spre biserica.

 

Urarile de Pasti

Urarile traditionale de Pasti ale crestinilor ortodocsi sunt „Hristos a inviat”, iar raspunsul este „Adevarat a inviat”. Aceste urari sunt adresate 40 de zile dupa Pasti, pana la sarbatoarea „Inaltarii la cer” a lui Iisus. De asemenea, aceste urari se rostesc atunci cand are loc traditionala ciocnire a oualor. In timpul Pastelui crestin, traditional este ca ouale sa fie colorate in Joia Mare, dupa Liturghie si numai in culoarea rosie pentru ca rosu semnifica sangele lui Iisus varsat pentru salvarea omenirii.

 

Pasca

Gospodinele coc, o singura data pe an, de Sfintele Pasti, pasca. Aceasta are o forma rotunda, pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avand la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit.

 

Ritualuri de stropit

Stropitul fetelor se face in a doua zi de Pasti. Conform credintei religioase, obiceiul isi are radacinile in faptul ca evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Iisus care aduceau vestea invierii Domnului. Fetele sunt stropite in Ardeal cu apa de colonie, obicei unguresc, iar in Polonia, Germania si Ucraina fetele se stropesc cu apa. Pe langa udat se fac si urari de sanatate de vreme ce se crede ca zapada topita le face mai frumoase si este aducatoare de noroc.

 

Haine noi

In occident se practica alt obicei. Mai ales englezii isi cumpara haine noi, iar irlandezii participa la concursuri de dans cu premii. In Franta nu se trag clopotele intre Vinerea Mare si Duminica Pastilor. In Suedia, copiii dau scrisori vecinilor si primesc de la acestia dulciuri sau bani, obicei asemanator cu cel de Halloween: ”trick or treat”.

 

Mancarea traditionala

Mancarea traditionala este carnea de miel pregatita dupa mai multe retete specifice. Mielul este simbolul lui Hristos. Oul simbolizeaza renasterea.

 

Regional

La Almas, pe valea Crisului Alb, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare si vin in curtea bisericii unde vopsesc si incondeiaza/impestritesc oua.

In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara mai ales covrigii cu ou. Se numesc asa pentru ca in compozitia lor se adauga multe oua, 10-15 oua la 1 kg de faina. Fiecare gospodar se straduieste sa pregateasca o astfel de delicatesa, fiind un simbol al belsugului.

In Banat, in dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au pus un ou rosu si fire de iarba verde. La micul dejun din prima zi de Pasti se practica traditia tamaierii bucatelor. Dupa aceasta, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin si paine sfintite). In meniul acestei mese se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale. Dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.

In Bucovina, in noaptea de Inviere, fetele se duc in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Apa neinceputa inseamna ca persoana care a scos-o din fantana sa nu vorbeasca pana cand va fi folosita la spalatul clopotului. Cu aceasta apa se spala apoi fetele in zorii zilei de Paste ca sa fie frumoase tot anul si sa alerge feciorii la ele.

In trecut, feciorii isi alegeau un crai dintre cei mai harnici pentru a le judeca si pedepsi toate greselile facute de-a lungul anului. Cei gasiti vinovati erau purtati in jurul bisericii si la fiecare latura erau loviti cu vergele de lemn la talpi pentru a nu mai repeta greselile in anul viitor.

La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal oua rosii, cozonac si cocosi albi. Datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul, semn ca in casa lui va fi belsug in acel an. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.

In zona Campulung Moldovenesc, fiecare gospodar pregateste un cos pascal care va fi sfintit si binecuvantat de preot in curtea bisericii. In cos este o farfurie pe care se pun seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (va fi folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra farfuriei se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si oua incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, prajituri.

Datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal. Fiecare gospodar pregateste un astfel de cos acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei, dupa oranduiala stramosilor. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.

In Maramures, in zona Lapusului, in dimineata de Pasti, copiii pana la 9 ani merg la vecini si la prieteni sa anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. Se spune ca pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului. In dimineata zilei de Pasti, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au pus un ou rosu, un ban si fire de iarba verde pentru a le aduce sanatate, frumusete si noroc.

In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Daca nu au pazit-o bine si a fost furata, acestia sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat din care se infrupta atat “hotii”, cat si “pagubasii”. Daca cei care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi aceia care vor da ospatul.

In judetul Satu Mare, in zonele locuite de germani, in a doua zi de Pasti, fetele se pregatesc cu mancare, oua rosii si prajituri in asteptarea baietilor care vin la stropit. Ei stropesc fetele cu parfum sau cu apa. Apoi se aduna toti acasa la unul din membrii grupului unde sunt serviti cu bunatati. Tot grupul merge apoi la bal, care este prima petrecere de dupa iesirea din Postul Pastelui.

In partile Sibiului exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite si golite de continutul lor. Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: