Interferente.ro Lifestyle Frumusete Reintoarcerea la natura si cosmetologie

Duminică, 19 Octombrie 2014 01:28

Reintoarcerea la natura si cosmetologie

Reintoarcerea la natura si cosmetologieAlgele - comoara din adancuri

Oceanele ocupa aproximativ doua treimi din suprafata globului, ascunzand bogatii fantastice destinate infrumusetarii. La ora actuala, printre numeroasele materii prime de origine marina, algele sunt cel mai bine cunoscute si utilizate.

Bogate in oligoelemente, vitamine si saruri minerale, microagele provenite din plancton sunt in mod special destinate ingrijirii tenului, datorita intensului efect de regenerare, reinnoire a epidermei. Fiecare alga in parte are insa caracteristici proprii: Danulliela, o alga de culoare verde, este foarte apreciata pentru efectele sale hidratante. Chlorella actioneaza ca un filtru, captand particulele poluante, cu rol calmant si decongestiv asupra tenurilor sensibile si iritate. Spirulina este de cincisprezece ori mai bogata in vitamina A decat morcovul si contine de trei ori mai multa vitamina B12 decat ficatul. In produsele cosmetice destinate ingrijirii pielii dupa expunerea la soare, Ulva lactuca este foarte benefica prin efectele sale calmante, hidratante si cicatrizante. Fucusul, Laminaria si Ascophyllum sunt alge brune a caror concentratie in oligoelemente este de 50.000 de ori mai bogata decat cea a marii.

Triturate, filtrate, apoi uscate, acestea sunt “reduse” la o pudra, inainte de a fi incorporate in diferitele retete. In unele cazuri sunt presate la rece, produsul finit fiind serumul din alge.

Plantele maritime constituie alte vegetale marine utilizate in cosmetologie. Spre deosebire de alge, acestea nu sunt “scufundate” in ocean, dat fiind situate pe coastele acestuia, pe nisipurile litorale, beneficiaza de proximitatea sa. Astfel, pinul maritim poseda efecte tonifiante, Corallina hidrateaza pielea, iedera calmeaza epiderma iritata, Bucraniumul inchide porii cutanati dilatati, iar Crithmumul reconfera stralucirea.

Materii prime de origine animala

Pentru ca legea protejeaza din ce in ce mai mult animalele, multe laboratoare nu mai utilizeaza materii prime de origine animala. Totusi, in numeroase cazuri, folosirea lor este posibila fara a le vatama. Este cazul materiilor prime extrase din crustacee si pesti recuperati din deseurile marine. Din tegumentul pestilor se obtine colagenul marin, cu mare putere hidratanta; din cartilaje: mucopolizaharide ce protejeaza impotriva deshidratarii, iar din ficatul de fletan (peste plan din marile reci, apartinand familiei pleuronectidelor) se extinde un ulei nutritiv.

Carapacele de crustacee furnizeaza chitina, un polizaharid asemanator celulozei, folosit de multa vreme in dermatologgie pentru ingrijirea marilor arsi. Aceasta, aplicata pe piele, are o actiune foarte eficienta impotriva deshidratarii, iar la nivelul parului protejeaza fiecare tija capilara in parte.

Tot in domeniul ingrijirii parului, se face apel la anumite mamifere mici, precum vizonii de crescatorie, din a caror grasime subcutanata se sintetizeaza un ulei cu rol protector si nutritiv pentru podoaba capilara.

Cu toate acestea, extractele tisulare proaspete de origine animala sunt progresiv inlocuite cu extracte vegetale.

De asemenea, tehnologia celor cateva produse cosmetologice pe baza de extracte placentare umane nu se mai practica, caci normele europene vizeaza evitarea oricarui risc de contaminare virala.

Ce “ascunde” solul?

Ce confera aspectul sidefat al fardurilor sau cel mat al pudrelor? Raspunsul il gasim tot in natura. Aceste substante sunt taate de origine minerala. Constituenti naturali ai scortei terestre, ele intra in compozitia diverselor roci si sedimente. Dar, spre deosebire de materiile prime de origine vegetala sau animala, mineralele nu sunt niciodata utilizate in stare bruta. Acestea trebuie mai intai purificate, supuse unor transformari fizico-chimice, in scopul obtinerii unei garantii in ceea ce priveste compozitia si, implicit, toleranta.

Caolinul, un silicat de aluminiu hidratat, de culoare alba si mata; silicati de magneziu, ce au proprietati “glisante”; cuartul – unele carietati ce pot fi micronizatel mica, pentru efectele sale de acoperire – iata cateva principii ce stau la baza retetei unei pudre.

Efectul satinat, sidefat al fardurilor se datoreaza tot particulelor de mica “invelite” in oxid de titan, combinatie ce are rolul de a reflecta lumina. Particulele cele mai fine confera un efect satinat, in timp ce dimensiunile mai mari se concretizeaza in adevarate “paiete”.

Calitatea de “tixotropie” – fenomen prin care, anumite substante trec din starea de gel in cea lichida, dupa ce in prealabil au fost agitate, cu alte cuvinte fluiditatea usor “incorporata” – a unor produse cosmetice, precum fondul de ten, rimelul sau lacul de unghiii, este conferita de catre algile coloidale, precum bentonita (ce are intense proprietati absorbante) sau de catre substante extrase din cenusa vulcanica. Acest fenomen se datoreaza capacitatii lor de a absorbi apa si substantele uleioase.

Cat despre rujuri – culoarea este data de pigmentii de oxid de fier sau de titan, iar consistenta este conferita de catre ceara microcristalina si de paratina derivata din petrol.

Graunte si flori cu miile …

In jur de 300 de specii vegetale intra in compozitia produselor destinate infrumusetarii. Cel mai intalnit este, fara indoiala, musetelul. Urmeaza apoi germenii din grau, existand 21 de varietati, mai mult sau mai putin bogate in vitaminele A, E si B. Un rol important il joaca galbenelele (Calendula), ce au proprietati calmante, cicatrizante, prevenind totodata imbatranirea precoce a tenului. Aproape intr-o egala masura sunt implicate albastreaua ori iedera si arnica – in “lupta” cu celulita, ovazul, pentru tratamentul pielii sensibile. Si exemplele pot continua …

Pentru obtinerea unor principii active de buna calitate, fiecare etapa de prelucrare isi are importanta ei: selectia samantei si a solului; recolta efectuata la momentul oportun; analiza biologica – in scopul de a verifica prezenta eventualelor substante vegetale ori animale indezirabile; vanarea bacteriilor, a micotoxinelor, pesticidelor si a metalelor grele, toate acestea urmate de o analiza chimica.

In functie de partile utilizate: seminte, flori, frunze, tulpini sau radacini si de rezultatul cautat, se obtin extrase uleioase, pudre vegetale, uleiuri esentiale.

Mai raman inca destule lucruri de descoperit, in medicina si in dermato-cosmetologie fiind utilizate mai putin de 5% din cele 800.000 de specii vegetale existente in lume.

Ioana Camelia Petrovici

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: