Interferente.ro Turism Obiective turistice Pesteri in Muntii Piatra Craiului

Luni, 27 Iunie 2016 19:12

Pesteri in Muntii Piatra Craiului

Pesteri in Muntii Piatra CraiuluiDupa Catalogul sistemic al pesterilor din Romania, in Muntii Piatra Craiului sunt mentionate 161 de pesteri catalogate, dintre care 158 sunt formate in calcar, iar trei in conglomerate. In ceea ce priveste tipul hidrologic, majoritatea pesterilor sunt fosile, cu exceptia a doua care sunt active (pesterile Izvoarele din plai din bazinul Dambrovicioarei – versantul drept).

Pesterile din masivul Piatra Craiului sunt grupate pe bazinele hidrografice ce-l incadreaza:

· 29 pesteri in bazinul superior al Barsei, cuprinzand versantul nordic al Pietrei Mici si abruptul nord-vestic al masivului;

· 21 pesteri in bazinul Raului Zarnestilor (numit si Raul Mare din Prapastii), situate pe fatada sudica a Pietrei Mici si in sectorul de nord al abruptului estic (din care o pestere in conglomeratic – avenul Vladuca);

· 62 pesteri in bazinul Dumbravicioarei, cantonate in partea sudica si abruptului estic al masivului, inclusiv al culmii Pietricicii (din care doua avene in conglomerate);

· 48 pesteri in bazinul Dambovitei, incluzand abruptul vestic al masivului si implicit pe cel al culmii Pietricica.

Dimensiunile pesterilor sunt reduse si de datoreaza, in principal, tectonicii si reliefului accidentat al masivului, care au redus intr-o oarecare masura actiunea proceselor de modelare carstica. Se stie ca suprafetele orizontale si cele cu inclinare foarte mica sunt favorizate carstificarii, in timp ce suprafetele puternic inclinate, cum sunt cele din Piatra Craiului, ofera conditii mai putin prielnice pentru dezvoltarea carstului tipic de suprafata. Astfel, apa din precipitatii, cazuta pe abrupturle masivului, se scurge rapid pe suprafata acestora si se infiltreaza intr-o mai mica masura in masa calcarelor. Apa care reuseste sa se infiltreze, fie ca iese din nou la suprafata dupa un traseu subteran foarte scurt (de cativa metri sau cateva zeci de metri) si foarte apropiat de suprafata terenului, fie ca patrunde in interiorul stratelor car eau p pozitie verticala sau aproape verticala si circula in masivul calcaros. Apa acumulata in acest fel are un traseu subteran mult mai lung, pana ce ajunge in unele locuri sa iasa din nou la zi la baza abrupturilor sau a stivei de calcare. Asa se explica puternicele izvoare carstice din Valea Raului Zarnestilor sau cele de la Galgoaie, de pe valea Brusturelui, precum si formarea avenelor. Dintre pesterile existente in regiune se remarca, prin dimensiuni, doua mai importante: Pestera Ursilor si Pestera Dambravicioara, ambele situate la limita masivului Piatra Craiului, pe traselele principale de patrundere dispre sud in acest masiv. Ele au fost propuse sa fie declarate rezervatii naturale speologice. La acestea se adauga doua avene importante: Avenul din Grind si Avenul din Vladusea.

Pestera Ursilor, cunoscuta mai mult sub nume imporpriu de Pestera de la Cortul Surpat, nume care de fapt apartine unei pesteri de pe Valea Cheii, numita si pestera „La Ulce”, este situata in Cheile Mici ale Dambrovicei (Cheile Plaiului), pe versantul drept, sub muntele Arsita, la altitudinea absoluta de 850 m si relativa de 20 m. Ea a fost descoperita intamplator, in anul 1951, de catre un localnic, Gheorghe Simtinica, din satul Podu Dambovitei. Pestera arc are o ungime de 367 m, o denivelare negativa de 2 m si una pozitiva de 3 m. Galeria principala a pesterii (Galeria larga – 130 m) prezinta numeroase coloane si se ramifica la vest in doua galerii mai mici: Galeria cu sant, in dreapta si Galeria cu nisip, in stanga. Pestera prezinta importanta paleozoologica datorita nemeroaselor schelete de Ursus spelaeus si Capra iber intalnite aici. Pe planseul pesterii se gaseste o mare cantitate de nisip si pietrisuri aluvionare.

Pestera Dumbravicioara este una dintre cele mai cunsocute din tara, aflandu-se situata pe versantul stang al vaii cu acelasi nume, in Cheile Pesterii, la gura Paraului Pesterii sau Ciocanul (care o dreneaza), pe soseaua care duce la cabana Brusturet, gasindu-se la 12 m deasupra albie. Pestera poate fi urcata destul de usor, inaltimea tavanului mentinandu-se la 3 m. In pestera circula un curent de aer din profunzime spre deschidere, fapt care dovedeste ca ea mai are in mod sigur si o alta comunicare cu exteriorul.

Aventul din Grind, cunoscut si sub numele Gaura din Grind sau Gaura din Funduri si explorat pentru prima data în 1936, este situat intr-un gol de padure, pe versantul stang al vaii Steghii (Valealui Stinghie), la altitudinea absoluta de 1645 m, fiind sculptat in conglomerate cretacice cu mare permeabilitate. Acesta se desfasoara aproape vertical pe o adancime de 122 m si are o lungime de 220 m, ocupand locul 8 in lume in clasamentul celor mai adanci retele subterane de apa dezvoltate in conglomerate. Se poate repera usor, fiind ingradit, pentru a nu cadea vitele in el. Vizitarea lui se recomanda numai alpinistior cu echipament adecvat.

Avenul din Vladusca, semnalat inca din prima jumatate a secolului trecut, se afla tot pe flancul estic al Pietrei Craiului, intre abruptul calcaros si poiana Vladusca, pe versantul drept al vaii cu acelasi nume la o altitudine absoluta de circa 1700 m. El are o lungime de 83 m si o adancime de 71 m. Este modelat tot in conglomerate cretacice cu grad mare de permeabilitate. Nu poate fi vizitat decat de persoane care poseda cunostinte de alpinism. In zona aferenta Pietrei Craiului, pe una din arterele de patrundere in masiv dinspre est, se afla Pestera cu Lilieci (Pestera Mare sau Pestera Badichii) din satul Pestera, in partea nordica a culoarului Rucar-Bran. Semnalata în documentelocale cu mai multe secole in urma, aceasta pestera, propusa a fi declarata rezervatie speologica, este situata in vatra satului Pestera, pe versantul estic al Dealului Bisericii, intr-un martor de eroziune calcaros, fiind suspendata la 50 m deasupra unei valcele seci de pe dreapta Vaii cu Calea, la altitudinea absoluta de 950 m. Ea are o lungime de 162 m si o denivelare de +8 m. Este formata dintr-o singura galerie principala fosila, orientata est-vest. Lungimea ei poate spori prinde gajarea si explorarea unor galerii laterale obturate cu material prabusit din tavan sau cu noroi. Se poate vizita oricand, cu mijloace proprii de iluminare, fara sa necesite un echipament speologic special.

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: