Luni, 17 Ianuarie 2011 23:09 |
Moş Ion Roată si Unireade Ion Creangă
- Oameni buni, ştiţi pentru ce sunteţi chemaţi aici, între noi? zise boierul cu blândeţe. - Vom şti, cucoane, dacă ni-ţi spune, răspunse cu sfială un ţăran mai bătrân, scărpinându-se în cap.- Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ani, două ţări surori, creştine şi megieşe, Moldova noastră şi Valahia sau Ţara Muntenească, de care poate-ţi fi auzit vorbindu-se, se sfâşie şi se mănâncă între dânsele, spre cumplita urgie şi pieire a neamului românesc. Ţări surori şi creştine, am zis, oameni buni, căci precum ne închinăm noi, moldovenii, aşa se închină şi fraţii noştri din Valahia. Statura, vorba, hrana, îmbrăcămintea şi toate obiceiurile câte le avem noi le au întocmai şi fraţii noştri munteni. Ţări megieşe, am zis, oameni buni, căci numai pârăuaşul Milcov, ce trece pe la Focşani, le desparte. "Să-l secăm dar dintr-o sorbire" şi să facem sfânta Unire, adică înfrăţirea dorită de strămoşii noştri, pe care ei n-au putut s-o facă în împrejurările grele de pe atunci. Iaca, oameni buni, ce treabă creştinească şi frumoasă avem de făcut. Numai Dumnezeu să ne-ajute! Înţeles-aţi, vă rog, oameni buni, pentru ce v-am chemat? Şi dacă aveţi ceva de zis, nu vă sfiiţi, spuneţi verde, moldoveneşte, ca la nişte fraţi ce vă suntem, că de-aceea ne-am adunat aici, ca să ne luminăm unii pe alţii şi Dumnezeu să ne lumineze pe toţi cum a şti el mai bine!- Înţelegem, cucoane, aşa a fi, răspunseră câţiva ţărani mai ruşinoşi, că, dacă nu-ţi şti dumneavoastră ce-i pe lume, noi, ţărănimea de la coarnele plugului, avem să ştim ce-i bine şi ce-i rău? ...- Ba eu, drept să vă spun, cucoane, n-am înţeles! cică zise cu îndrăzneală unul dintre ţărani, anume Ion Roată. Ş-apoi, chiar dacă ne-am pricepe şi noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră? Vorba ceea, cucoane: "Ţăranul, când merge, tropăieşte, şi când vorbeşte, hodorogeşte", să ierte cinstită faţa dumneavoastră. Eu socot că treaba asta se putea face şi fără de noi, că noi ştim a învârti sapa, coasa şi secera, dar dumneavoastră învârtiţi condeiul şi, când vreţi, ştiţi a face din alb negru şi din negru alb ... Dumnezeu v-a dăruit cu minte, ca să ne povăţuiţi şi pe noi, prostimea ...- Ba nu, oameni buni, s-a trecut vremea aceea, pe când numai boierii făceau totul în ţara aceasta ş-o storceau după plac. Astăzi toţi, de la vlădică până la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile şi la fericirea ţării. Muncă şi câştig, datorii şi drepturi, pentru toţi deopotrivă.Le spuse boierul apoi despre originea românilor, cum şi de cine au fost ei aduşi pe aceste locuri, despre suferinţele lor şi cum au ajuns a fi dezbinaţi şi împrăştiaţi prin alte ţări. Le dă el pilde câte şi mai multe: cu smocul de nuiele, cu taurii învrăjbiţi şi, în sfârşit, se sileşte bietul creştin din răsputeri a-i face să înţeleagă care sunt roadele binefăcătoare ale Unirii, aducându-le aminte că tot "pentru unirea tuturor" se roagă şi sfânta biserică în toate zilele, mai bine de 1.850 de ani.- Ei, oameni buni, cred că acum aţi priceput!- Priceput, cucoane, cât se poate de bine, răspunseră mai toţi. Dumnezeu să vă ajute la cele bune!- Ba eu tot nu, cucoane, răspunse moşul Ion Roată.- Dumnezeu să mă ierte, moş Ioane, dar dumneata, cum văd, eşti cam greu de cap. Ia haidem în grădină, să vă fac a înţelege şi mai bine. Moş Ioane, vezi colo, în ogradă la mine, bolovanul cel mare?- Îl vedem, cucoane.- Ia fă bine şi adă-l ici lângă mine, zise boierul, care şedea acum pe un jilţ în mijlocul ţăranilor.- S-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doar acolo-i greutate, nu şagă.- Ia cearcă şi vezi. Moş Ion Roată se duce şi vrea să ridice bolovanul, dar nu poate.- Ia du-te şi dumneata, moş Vasile, şi dumneata, bade Ilie, şi dumneata, bade Pandelachi.În sfârşit, se duc ei vreo 34 ţărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umeri şi-l aduc lângă boier.- Ei, oameni buni, vedeţi? S-a dus moş Ion şi n-a putut face treaba singur; dar când v-aţi mai dus câţiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu mare uşurinţă, greutatea n-a mai fost aceeaşi. Povestea cântecului:Unde-i unul, nu-i putere,La nevoi şi la durere;Unde-s mulţi, puterea creşte,Şi duşmanul nu sporeşte.Aşa şi cu Unirea, oameni buni! Credeţi dumneavoastră că, de-a ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia, avem să fim numai atâţia? Fraţii noştri din Transilvania, Bucovina, Basarabia şi cei de peste Dunăre, din Macedonia şi de prin alte părţi ale lumii, numai să ne vadă că trăim bine şi ei se vor bucura şi ne vor iubi, de n-or mai îndrăzni duşmanii, în vecii vecilor, a se lega de români. D-apoi fraţii noştri de sânge: franţujii, italienii, spaniolii şi portughezii, ce aşteaptă? La orice întâmplare, Doamne fereşte, stau gata să-şi verse sângele pentru noi ... Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-aţi înţeles şi răsînţeles.- Ba, eu unul, să iertaţi dumneavoastră, cucoane, încă tot n-am înţeles, răspunde moş Roată.- Cum se face asta, moş Ioane? Mai bine ce v-am tălmăcit şi un copil putea să înţeleagă.- Mai aşa, cucoane, răspunseră ceilalţi.- Moş Ioane, zise acum boierul, cam tulburat de multă oboseală, ia spune dumneata, în legea dumitale, cum ai înţeles, cum n-ai înţeles, de când se face atâta vorbă; să auzim şi noi!- Dă, cucoane, să nu vă fie cu supărare, dar de la vorbă şi până la faptă este mare deosebire ... Dumneavoastră, ca fiecare boier, numai ne-aţi poruncit să aducem bolovanul, dar n-aţi pus umărul împreună cu noi la adus, cum ne spuneaţi dinioarea, că de-acum toţi au să ia parte la sarcini: de la vlădică până la opincă. Bine-ar fi dac-ar fi aşa, cucoane, căci la război înapoi şi la pomană năvală, parcă nu prea vine la socoteală ... Iar de la bolovanul dumneavoastră am înţeles aşa: că până acum noi, ţăranii, am dus fiecare câte-o piatră mai mare sau mai mică pe umeri, însă acum suntem chemaţi a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre ... Să dea Domnul, cucoane, să fie altfel, că mie unuia, nu mi-a părea rău ...La aceste vorbe, ţăranii ceilalţi au început a strânge din umeri, a se uita lung unul la altul şi a zice :- Ia, poate că şi Roată al nostru să aibă dreptate! ... Iar boierul, luându-i înainte cu glume, a înghiţit găluşca şi a tăcut molcum.
Newer news items:
Older news items:
|

De ce-ai plecat de Ion Minulescu De ce-ai plecat?… Tu nu ştiai Că-n luna mai, Prin munţii cu păduri de brad, Oricine-ar fi – femeie sau bărbat - Potecile te duc spre Iad, Şi nu, ca-n lumea...
Read more
Felicitari vintage de Valentine’s day - Ziua indragostitilor Iubirea inconjoara lumea si e liantul acesteia. Pe 14 februarie - Sfantul Valentin, pe toate meridianele, de sute de ani, se celebreaza dragostea....
Read more
Hans Spemann - omul care a creat fiinte Lumea isi inchipuie de obicei ca medicina este o stiinta care se ocupa numai cu studiul bolilor si, pe cat ii sta cu...
Read more
Sergiu Nicolaescu - filme, citate, scene si replici memorabile Sergiu Nicolaescu s-a nascut pe 13 aprilie 1930 la Targu Jiu si a trecut la stele, a murit pe 3 ianuarie 2013....
Read more
Mos Craciun Cum arata Mos Craciun? Ca imagine vizuala, Mos Craciun a fost ilustrat prima data in 1860 de emigrantul german Thomas Nast in cotidianul Harper's Illustrated Weekly. In viziunea initiala, Mosul...
Read more
Transpiratia excesiva - cum scapam de ea Transpiratia este un mecanism fiziologic absolut normal prin care sunt eliminate toxinele din corp. Transpiratia este lichidul sarat eliminat de corp prin glandele sudoripare...
Read more
Capsuni si fragute - planse de colorat Capsunile si fagutele sunt printre primele fructe care apar primavara. Capsunile reprezinta in realitate soiuri de fragi cu fruct mai mare. Ele contin apa...
Read more
Moscheea Sfanta Sofia din Istanbul Turcia Moscheea Sfanta Sofia din Istanbul-Turcia este poate cel mai frumos monument. Ea a fost cladita ca biserica crestina de catre...
Read more
Algele - factor ecologic catastrofal Daca intr-un articol anterior am facut referire la alge ca hrana, ingrasamant si combustibil, acum dorim sa ne referim la alge ... ca factor ecologic catastrofal....
Read more
Litiaza biliara, tratament si regim alimentar Cunoscuta si sub numele de colecistita calculoasa, afectiunea este o boala a vezicii biliare, care consta din dezvoltarea in caile biliare a unor calculi...
Read more
Despre anemie si alimentele care refac sangele Ai simtit vreodata o anumita greutate in respiratie? Ai o stare de slabicune, iar inima bate puternic? E posibil sa ia un deficit de...
Read more
Cetati si manastiri din Romania in Muntii Carpati Prin padurile lor dese, prin adapostul tainuit al vailor adanci, Carpatii romanesti au slujit si drept adapost in vremuri nesigure ori...
Read moreIdentificarea falsurilor in muzee Fiecare dintre marile muzee ale Europei poseda cate un laborator de control, care identifica eventualele falsuri, in operele de arta. In Germania, la muzeele din Berlin...
Read more
Dragobete 2015 Ziua de 24 februarie 2015 se apropie cu pasi repezi. Este ziua in care “Iubim romaneste!”, este Dragobetele. Haideti sa pastram traditia acestei minunate sarbatori de dragoste romanesti si sa...
Read more
Romania - curiozitati si informatii de cultura generala Pe 1 Decembrie sarbatorim Ziua Nationala a Romaniei ... e sarbatoarea tuturor romanilor. In jurul acestei zile devenim mai patrioti si mai interesati...
Read more
Turnul Eiffel In ianuarie 1887, se executau fundatiile pentru o constructie ce avea sa ramana multa vreme cea mai inalta din lume, devenind totodata simbolul Frantei si emblema Parisului....
Read more