Interferente.ro Cultura Poezii Mihai Eminescu Vis

Marţi, 13 Ianuarie 2015 23:48

Mihai Eminescu - Vis

 

Mihai Eminescu VisVa oferim spre lectura poezia Vis” a marelui poet Mihai Eminescu.

 

Plutesc pe rau – pe panza-i plana,

Pe paduri vineti de cristal,

In urma-mi noaptea dumbravana,

Nainte-mi domnul cel regal.

 

Caci pe o insula ferice

Se-nalta cupola de bronz,

A lui coloane nalt-antice

Sub norii noptii mari si blonzi.

 

Ma urc pe scari, intru-nauntru:

Tacere – de-aud al meu pas,

Se-nalt-frumoase, lucesc mandre

Chipuri de sfinti p-iconostas.

 

Si-n turla (mare) doar straluce

Un singur sambure de foc

Ce lumineaza sub o cruce

Si naste umbre-n orice loc.

 

Si numai sus, din cer, apasa

Un cantec trist, prin stalpii reci,

Ca o cersire tanguioasa

Pentru repausul de veci.

 

Si-n tactul muzicei ce-ntreaba

Iesi incet un chip ca-n somn,

Cu o faclie-n mana slaba,

C-o lunga mantie de domn.

 

Si cand ma uit in a lui fata

Cu ochii-nchisi, cazuti in fund,

Cu o slabire lungareata,

Cu buze vineti strans profund.

 

Ah! il cunosc ast chip ce trece,

Ast san de marmura palit.

Ce cald-ai fost si cum esti rece,

Tu dulce inger ce-am iubit.

 

Cand mi-ai murit tu? Cum se poate

Sa nu o stiu ca nu mai esti?

Visez? Sau moarta esti, iubita,

Sau ambii-n groapa visam morti?

 

Esti moarta tu? Sunt mort in groapa

Te vad ca-n vis, o dulce stea?

Traim in lume? Este lumea?

Sau e o viziune-a mea?

 

Ce este lumea? Sclav si rege …

Inchipuiri a lumei sorti,

Caci viata-ntreaga-a lumii-ntrege

Un vis e al eternei morti.

(1871-1872)

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: