Vineri, 15 Ianuarie 2016 00:38 |
Mihai Eminescu - salut tie spirit luminos
Operele lui Eminescu apartin tuturor timpurilor. Fiecare linie a versurilor si poeziei sale, e un juvaier. Povestile sale, imbracate cu maiestrie in vestmantul unei epoce sau unui basm sunt toate probleme fundamentale ale insasi existentei omenesti, cara vor ramane vesnic actuale, iluminate de un puternic si original intelect, cu idei ce nu se poate sa nu-ti opreasca atentia.
Obsedanta melodie a incantatoarelor lui versuri, magicele imagini ce rasar din mintea sa prolifica, ne raman pentru indelungata vreme in memorie. El ne poate provoca emotiile cele mai puternice. In eteralele cadente ale cantului sau, sub clarul luminii de luna, in padurile tacute ce toate par a fi ale sale, o nota totdeauna dureroasa, un murmur totdeauna plangator, iti misca sufletul in adancurile sale.
Usor, fara nicio sfortare ca o mangaiere, se desfasoara povestea sa, in mijlocul padurii ce-i e atat de draga lui Eminescu.
Langa printi, ce se stang din cele patru colturi ale lumii, apare si mucalitul Pepelea, si soarele si luna drept cavaleri, si domnisoare de onoare, si gazganii ce trec un pod tesut din panza de paianjen, spre a-si serba mica lor nunta alaturi de cea imparateasca.
Intr-un sir de neintrecute imagini, el ne dezvaluie idilica poveste de dragoste a tanarului Dionis. Iata-1 splendid de frumos, in melancolia sa, stand cufundat in cetirea unei vechi carti de magie ai pe cand lumanarea lacrimeaza alaturi de el, o garoafa raspandeste parfumul.
Ca si calugarul Dan, prin intunericul serii ce tot mai mult se indeseste, el strabate cu pasi grabiti vechea cetate medievala. In strazile ei strimte, batranii stau la sfada, in pridvoare, galbenele de culoarea aurului se rasfata pe praguri de ferestre, iar fete cu obrajii imbujorati, privesc printre grilaje. Gutui, ciresi ai aluni cu frunzis bogat atarna peste ziduri. Ici si colo un tanar ostas trece tinand garda sabiei in mama, un cioban se strecoara printr-o singura livada, indreptandu-se spre o ferestra tacuta, unde o umbra usoara se inclina la imbratisarea sa.
Dan zboara prin luna cu Marioara sa, mladios ca un crin, frumos ea o lacrima de aur. Din nemarginirea bucuriei sale, el priveste spre pamantul torturat, un biet atom in nemarginirea universului batut de valurile sale.
In maiestoasa grandoare a unei neintrecute alegorii, Arald, tanarul razboinic barbar impreuna cu regina sa danubiana, deapana eternul conflict al dragostei si al mortii. Din somnul sau secular, batranul preot al zeilor pagani, cu picioarele intepenite de vreme in piatra muntelui, cu sprancenele crescute panala brau, cu barba pana la pamant, se trezeste la strigatul durerii lor.
Mormantul se deschide, mireasa moarta surade, stringand pe Arald la pieptu-i inghetat, punandu-i pe buze sarutul mortii. Trecand barierile mortii, cei doi indragostiti nu mai fac decat unul singur. Sub cerul noptii, fantoma lor strabate mari si tari, netulburati in bucuria lor, pana ce primele raze ale aurorei, ii gaseste din nou in mormant.
Zadarnic striga batranul preot noptii sa opreasca soarele a nu mai rasari. Muntele se redeschide pentru a primi pe cei doi indragostiti pietrificati. Intreaga natura canta imnul lor funebru. Si astfel, rand pe rand, imagini dupa imagini, ne captiveaza gandurile incantate de maiestatea cantecului sau.
Unde in intreaga literatura vom gasi ceva asemanator magnificului poem epic - Imparat si Proletar?
Cu o precizie de document si totusi cu melodia adevaratei poezii, el ne infatiseaza intr-o taverna un grup de tineri fara camin, blestemandu-si soarta, dand liber curs tristei lor plangeri, raspandita in toata lumea sub mii si mii de forme, pe care geniul poetului o cristalizeaza intr-o quintesenta a tuturor durerilor, urilor si aspiratiilor celor mai fervente, ale nefericitei clase muncitoresti.
Ei nu striga numai in contra infometatei saracii, ci si contra satulei bogatii, a nesatioasei lacomii si a neimblanzitei tiranii, atatati de lingusiri ca si de cel mai atroce rau ce afecteaza omenirea macinata in nenorocita ei siracie de boli si in mandrele ei nazuinti nebunesti, de razboaie - ignoranta.
Pe om il acuza, pe el care stapaneste tot acest glob, capabil sa supuna elementele naturii pentru satisfacerea nevoilor lui, dar incapabil sa salveze din nevoi, pe milioanele de semeni ai sai. Amar e protestul lor, miscator strigatul lor arzator dupa indepartatul vis al paradisului terestru, despre care legendele le soptesc captivante sperante, turburandu-le gandurile cu inselatoare minciuni. De la acesti neferici tineri, imaginatia poetului trece la secolul al 18-lea. Franta e in revolutie. Parisul aprins de focul conflagratiei, legiunile proletarilor pe baricade, femeile din popor purtand in ochi o adanca disperare, uitand blandetea lor de mame, dand cu nepasare munitiuni oamenilor, o epoca pe patul de moarte, cu Parisul drept mormant. De la poporul obijduit, el trece la despotismul detronat.
Imparatul Frantei sta singur pe marginea rapei, privind melancolic la marea scaldata de razele lunii si la panzele fantomatice ale corabiilor, ascultand murmurul multimilor pieritoare de foame, strabatand grosolan prin pompa si distractiile curtilor.
Si deodata, in formele capricioase ale nevoilor, el vede pe regele Lear, batranul cu spiritul ratacit, simbol al puterii depuse in favoarea neputintei. Si astfel, reflecteaza la straniul destin al omului si la cea mai adanca cerinta a vietii, si declarand imaginea vietii nesolutionata, ne prezinta totusi propria sa parere: esenta vietii este lupta pentru mai bine.
Aceasta tendinta este semanata cu profunziune in orice samanta, in orice celula. Pomul cauta perfectiunea prin nenumaratele lui flori, cu toate ca mai inainte de a rodi, cea mai mare parte a lor vor cadea.
In orice piept, arde aceeasi nestinsa dorinta, in fiecare gand, aceeasi nelinistitoare intrebare: De unde venim si pentru ce? Incotro mergem? Insusi atomul tinde spre infinit. Si viata isi continua cursul, dand nastere neincetat la noi forme, si totusi totdeauna aceleasi. Clasificat printre pesimistii timpului sau, Eminescu face totusi parte dintre marii optimisti. El doreste ridicarea omului si spera in ea cu o ferventa credinta. El priveste la parada vietii, fara prejudecati de clasa, de rasa sau credinta. Gandul sau e iluminat de o profunda cunoastere a inimilor omenesti, a durerilor si bucuriilor lor, a temerilor si sperantelor lor. El e marit de sentimentul acelei mari solidaritati si de interesul pentru munca si destinul omenirii, neglijand orice e fara importanta.
Noi il salutam ca pe un filosof al timpului sau, ramas totusi si astazi printre cei moderni, un indragostit al propriului sau popor si cel mai de seama interpret al tau, un cetatean al omenirii.
Traducere de Eugenia Tanasescu
Newer news items:
Older news items:
|
Construieste la munte cabana de zapada E iarna, iar iesirile la munte sunt preferate de multi oameni. Daca cumva, iarna, pe inserat, vreti sa ramaneti pe munte sau v-a surprins viscolul...
Read moreBuze uscate si crapate - remedii naturiste Buze uscate si crapate. Cauze. Vantul, frigul sau chiar canicula pot face buzele sa se crape mai des si sa le usuce (cand aerul este...
Read moreModele de felicitari cu flori pentru Valentine’s day - Ziua Indragostitilor E Ziua Indragostitilor, iar in aceasta zi celebram iubirea mai mult ca oricand. Poate fi Sfantul Valentin - Valentine’s Day...
Read morePoezii pentru 8 martie serbare E ziua taElena Dragos E ziua ta maicuta,Te-asteapta flori pe masa,Si-un dar micut te-asteaptaCand ai sa vii acasa.Am sa-ti sarut obrajiiLa piept cand ma vei tineSi mainile...
Read moreFelicitari de Paste - planse de colorat Transmite felicitari de Paste celor dragi alaturi de urarile tale! Si pentru ca e o sarbatoare de familie, felicitarea de Paste prinde culoare sub...
Read morePesteri din Romania Pesterilor au fost si vor ramane cele mai tainice, curioase si fascinante locuri de pe Terra. Va vom prezenta cateva pesteri din Romania. Cuciulat Pestera Cuciulat se afla pe teritoriul...
Read moreUraturi - Plugusorul Aho, aho, copii si fratiStati putin si nu manati.Langa boi v-alaturatiSi cuvantul mi-ascultati:S-a sculat mai anBadica TraianSi-a incalecatPe-un cal invatat,Cu numele de Graur,Cu saua de aur,Cu frau de...
Read moreLuna Martie in citate, aforisme, versuri Adieri de vant, ploi reci, raze de soare sugubete, stropi de culoare, primele flori, primele pasari calatoare ... luna Martie ... este o incantare. Citate,...
Read moreHoroscop Capricorn iulie 2013 Aflati ce prezic astrele si horoscopul pentru zodia Capricorn in iulie 2013: caracteristici generale, dragoste si viata sociala, cariera si bani. Horoscop Capricorn iulie 2013 - Caracteristici generale Viata...
Read moreCetati si manastiri din Romania in Muntii Carpati Prin padurile lor dese, prin adapostul tainuit al vailor adanci, Carpatii romanesti au slujit si drept adapost in vremuri nesigure ori...
Read moreGazda si musafir De la cea mai scurta vizita (un fel de “buna ziua” prelungit) pana la ceaiul dansant, onomastici, serate etc., calitatea de gazda sau invitat presupune respectarea anumitor reguli...
Read moreHoroscop Taur 2013 Afla ce prezic astrele si horoscopul pe 2013 pentru zodia Taur: caracteristici generale, dragoste, cariera, bani si sanatate. Horoscop Taur - Caracteristici generale 2013 Nativii Taur vor avea parte...
Read moreDelta Dunarii – rezervatie naturala Delta Dunarii se afla pe teritoriul judetului Tulcea si reprezinta una din cele mai pitoresti locuri din lume. S-a nascut aluviunile transportate de apele fluviului Dunarea...
Read moreAcatistul Maicii Domnului - bucuria tuturor celor necăjiţi Rugăciunile începătoare, apoi: Troparul: Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu noi robii Tăi. Ci, ca ceea ce ai...
Read moreFelicitari vintage de Sfantul Nicolae Daca doriti ca de Mos Nicolae sa transmiteti prietenilor niste felicitari speciale va oferim o colectie de felicitari vintage cu Sfantul Nicolae. Felicitari vintage au un...
Read moreZiua Copilului în lume “Copilăria este şuvoiul de apă care izvorăşte limpede şi curat din adâncurile fiinţei şi la care omenirea aleargă fără încetare să-şi potolească setea idealurilor sale de dragoste,...
Read more