Interferente.ro Turism Obiective turistice Manastiri Moldova Manastirea Sihastria

Duminică, 30 Ianuarie 2011 22:54

Manastiri Moldova - Manastirea Sihastria

 

Asezare

Urcand pe valea tot mai ingusta dar tot mai darnica in frumuseti a paraului Secu, ajungem la Manastirea Sihastria (16 km de Targu Neamt si 63 km de Piatra-Neamt), al carui ansamblu arhitectural se intinde pe un platou insorit din coasta muntelui, in asa numita "Poiana a lui Atanasie". Manastirea Sihastria, prin cele trei secole de existenta, continua cu fidelitate stilul clasic moldovenesc si adaposteste obiecte bisericesti, vase liturgice si o biblioteca cu o mare valoare istorica si culturala. Manastirea Sihastria este cunoscuta in principal pentru Parintele Cleopa si Parintele Paisie Olaru. Cei doi au fost prieteni o viata intreaga iar acum mormintele lor sunt unul langa altul si pline de flori aduse de pelerini, in cimitirul manastirii.

  

Istoric

Conform unei insemnari din Pomelnicul ctitoricesc al manastirii, sapte monahi ai Manastirii Neamt ar fi intemeiat aici o mica sihastrie, in jurul anului 1640. Ceva mai tarziu, in 1655, episcopul de Husi Ghedeon - ucenic al Mitropolitului Varlaam Motoc - ridica in "Poiana lui Atanasie" o mica biserica de lemn si cateva chilii pentru vietuitorii deja aflati acolo.

 

Calugarii din manastirile din imprejurimi au perpetuat obiceiurile Cuviosului Daniil Sihastrul si a celorlalti sihastri cunoscuti. Padurile pustii din imprejurimi erau ideale pentru locuintele calugarilor. Datorita unor inscriptii gasite pe cateva documente vechi, stim ca inca din secolul XVII sunt atestate urmele unor mici camarute locuite de sihastri.

 

Rapusa de vreme si de incursiunile cetelor de tatari de la inceputul secolului al XVIII-lea, aceasta biserica se ruineaza in jurul anului 1730, ceea ce determina pe un alt episcop Ghedeon sa ridice un nou lacas cu hramul "Nasterea Maicii Domnului". Lucrarile au inceput, dupa cat se pare, in anul 1730, cand Ghedeon era episcop de Husi, terminandu-se in 1734, cand ctitorul a trecut in scaunul episcopal de la Roman.

 

Trecut din 1734 sub ascultarea Manastirii Secu si din 1779 sub cea a Manastirii Neamt, Schitul Sihastria isi va dezvolta obstea monahala si zestrea de cladiri, pana in anul 1821, cand are si el de suferit de pe urma confruntarii otomano-eteriste. Atunci au fost incendiate biserica si chiliile, calugarii au fost ucisi sau au bejenit prin padurile din jur, iar tezaurul "ascuns sub un fag" s-a pierdut. Presimtind pericolul, calugarii au ascuns avutul manastirii intr-un cazan rezistent din arama in apropiere de Poiana Crucii. Din pacate obiectele ingropate nu au mai fost gasite, continutul cazanului ramanand pana in ziua de astazi un mister. Atat de mari au fost distrugerile incat lucrarile de refacere, care au inceput in 1824, au durat aproape doi ani.

 

Prin lucrarile din 1824-1825, realizate prin grija Mitropolitului Veniamin Costache si a staretului Dometian al manastirilor Neamt si Secu, s-au ridicat actuala biserica de piatra, corpul de chilii de pe latura sudica, turnul portii si turnul-clopotnita, precum si zidul de incinta care confera Sihastriei aspectul unei manastiri fortificate. In 1826 manastirea de piatra, clopotnita si cladirea chiliilor au fost terminate.

 

Un alt ajutor vine si de la Manastirea Neamt, de unde sunt fabricate noi obiecte trebuincioase vietii monahale, precum: lumanari, vase pentru liturgie, cadelnitele facute din argint si clopote. Astfel, manastirea este din nou gata de a primi calugarii.

 

Paraclisul de lemn este ridicat in 1837 cu scopul de a servi slujbelor religioase iarna. Paraclisul purta hramul Sfintilor Ioachim si Ana. Inca 2 cladiri pentru chilii sunt adaugate. Cinci ani mai tarziu este data in folosinta si o fantana prevazuta cu un sistem de tevi, pentru ca monahii sa aiba apa proaspata si rece inauntrul manastirii. La scurt timp insa, un nou incendiu distruge paraclisul cat si o portiune din corpul chiliilor. Majoritatea monahilor sunt nevoiti sa se retraga catre alte biserici. Datorita unor probleme de sanatate, Preotul Ioanichie, conducatorul manastirii, este inlocuit de catre Parintele Cleopa.

 

Acesta a reamenajat interiorul manastirii, si a reconstruit corpul camarutelor, pentru ca sihastrii sa poata locui din nou acolo. Din nou este ajutat de catre o alta manastire, cea din Neamt, reusind in decursul a doi ani sa construiasca 20 de chilii. Peste doi ani, noul paraclis este infiintat, cu ajutorul numerosilor calugari ce au venit la manastire, desi conditiile vitrege ale razboiului isi spuneau cuvantul. Manastirea din centru, decorata de Bartolomeu Florea, a fost sfintita cum se cuvine in anul 1988 de catre Parintele Bisericii Ortodoxe romanesti cu ajutorul Episcopului Eftimie. In afara de biserica “Nasterea Maicii Domnului”, mai exista o biserica mai mare in asezamantul monahal. Aceasta e Catedrala “Sfanta Teodora”, construita in 1998. Catedrala are un exonartex deschis, cu icoane aurite pe fatada, si trei turnuri.

 

Arhitectura si patrimoniul

Biserica "Nasterea Maicii Domnului" a Manastirii Sihastria a fost separata canonic de manastirile Neamt si Secu in primavara anului 1950. Biserica e inconjurata de cladiri monahale si de asezarea linistita din Sihastria. Biserica a fost construita dupa un plan triconc, cu trei abside. Deasupra naosului, pe o baza octagonala, sta un turn inconjurat de 12 pilastri. Nu exista perete intre pronaos si naos, dar o bolta masiva sprijinita de pilastri separa cele doua spatii liturgice. Pictura interioara, executata de zugravi locali in tempera in anul 1825, cuprinde unele scene vadit influentate de zugravelile Manastirii Sucevita, si a fost restaurata in 1975-1976 de pictorul Gheorghe Zidaru. In aceeasi perioada, acelasi pictor, ajutat de Vartolomeu Florea a realizat si zugraveala al fresco din pridvorul bisericii.

 

In 1837 s-au construit chiliile de pe laturile est si nord, impreuna cu Paraclisul "Sfintii Parinti Ioachim si Ana" care a cazut prada incendiului din vara anului 1941 si a fost refacut in forma actuala in 1946.

 

Vechiul tezaur al manastirii fiind ascuns si pierdut in 1821, explica de ce colectia actuala cuprinde putine obiecte de arta feudala. Multe dintre vasele liturgice, cadelnitele si candelele de argint dateaza din jurul anului 1830. Astfel, putem aminti un potir de argint compus din trei piese, datat din 1825, sau un chivot mai mic, tot din argint, donat in 1856 de catre vornicul Iordache Miclescu si care intregesc patrimoniul de obiecte de pret. Lista mai cuprinde printre altele si doua catui cu icoana hramului incrustrata si doua cadelnite din 1825, toate de argint. La ele se adauga un chivot de plumb ce provine din secolul al XVII-lea.

 

Dintre obiectele bisericesti ce se afla la Sihastria se pot aminti: o icoana mare ce reprezinta pe Maica Domnului cu Pruncul in brate, pictata pe lemn cu ornamentatie de ipsos, care dateaza din secolul al XVII-lea, o data cu intemeierea primei Sihastrii; Incoronarea Maicii Domnului, cu rama sculptata si pictata, din secolul al XVIII-lea, Maica Domnului incadrata de cele douasprezece praznice Imparatesti, Iisus Hristos Imparat, Fecioara Maria cu Pruncul, stand in picioare, Tanguirea Maicii Domnului si altele - toate din aceeasi epoca.

 

O icoana ferecata in argint - in afara de icoana centrala din biserica - este cea lucrata cu mult mestesug de „Porfiriii zugrav”, din 1797.

 

Dintre vasele liturgice, manastirea poseda printre altele: un chivot de plumb, probabil din secolul al XVIII-lea; un potir de argint compus din trei piese, din 1825; un alt potir de argint cu incrustatii, tot din 1825, si un mic chivot de argint, afierosit „Sihastrii de Vornicul Iordache Milescu in anul 1856”. Alte obiecte de argint mai pot fi amintite: doua cadelnite din 1825, doua catui cu icoana hramului incrustata pe maner, cu inscriptia „Ghenadie duhovnicul – 1850”, o Evanghelie ferecata in argint, cu urmatoarea inscriptie gravata pe margine: „Aceasta sfanta Evanghelie iaste a Sihastrii sfintei manastiri Secul 1850”, cateva cruci pe Sfanta Masa, din acelasi secol, sculptate de calugari si altele.

 

Manastirea Sihastria poseda si o mica biblioteca, cu peste o mie de volume, dintre care unele tiparite in secolele XVII-XVIII. Printre acestea se pot aminti: Indreptarea legii, tiparita la Targoviste in 1652; Evanghelie, tiparita la Ramnicu Valcea in 1746; Penticostar, tiparit la Bucuresti in 1748; Omiliile Sfantului Macarie, 1775; Biblia de la Blaj, 1795, si altele. Manastirea Neamt, cu renumita ei tipografie, nu uita sa-si inzestreze manastirile si schiturile aflate sub jurisdictia ei cu tiparituri noi. Desigur, „din tot ce iesea de sub tipar, se impartasea si Sihastria, ca o chinovie ce era sub ascultarea bogatei manastiri a Neamtului; aceasta avea grija a-i trimite de la cele mai de seama carti, pana la filadele de mai putina insemnatate”.

 

Schituri care apartin Manastirii Sihastria

Schitul Boureni a fost infiintat cu multe secole in urma, in satul cu acelasi nume. In secolul al XIX-lea a fost desfiintat si transformat in parohie, atunci cand au fost secularizate averile manastiresti. Mai tarziu, pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, a fost reinfiintat si rectitorit de familia Sturzestilor, fiind pus sub obladuirea manastirii Neamt. Dupa reconstruirea schitului, la inceputul sec. al XX-lea, in incinta se intra pe sub clopotnita care avea doua nivele, in cel superior fiind 2 clopote, ce sunau foarte armonios. Aici se afla o biserica mica de lemn, sfintita in anul 1939. In biserica, se afla o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, ca aceea de la Manastirea Neamt, imbracata in argint. Corpul de chilii, construit din lemn, cu cerdac, era situat in partea de nord. Pe latura de vest era staretia, apoi bucataria, trapeza si alte cateva chilii. In anul 1942 staretul, la invitatia familiei boieresti Huzarescu, a mutat schitul mai sus langa padure, pe mosia acestei familii. Ei avusesera un fiu, Constantin, care murise in razboi, in amintirea caruia s-a ridicat in anul 1946 o biserica cu hramul Sfintii Imparati Constantin si Elena. In timpul razboiului, icoana facatoare de minuni a fost ascunsa de catre staret. Dupa unele surse, se pare ca ar fi fost predata marelui eclesiarh al Manastirii Neamt si acolo s-ar gasi si azi, oricum fara imbracamintea de argint. Pana in anul 1990 schitul a fost inchis, slujindu-se Sfanta Liturghie in biserica numai de ziua hramului, pe 21 mai. Schitul s-a redeschis in anul 1990, fiind dat in grija unor parinti de la Manastirea Neamt, iar din anul 1992 a fost incredintat Manastirii Sihastria. In prezent se fac unele innoiri, cum ar fi un beci pentru iarna si un corp nou de chilii. Schitul are cateva hectare de pamant si o mica stupina.

 

Schitul Sfantul Daniil Sihastrul se afla la o ora de mers pe jos de la Sihla, spre sud-vest, intr-o poiana aflata pe un varf de munte. Pana acolo duc doua poteci. Una merge pe creasta, iar cealalta serpuieste usor, coborand si urcand pe versantii muntelui. Dupa traditie, pe aici s-a nevoit un timp si Sfantul Daniil Sihastru. Unele urme ale vietuirii pustnicesti, cu o vechime de sute de ani, din aceasta zona puternic isihasta, pot fi vazute si astazi: bordeie (chilii in pamant) si unele inscriptii pe pietre. La schit se poate ajunge si de la Manastirea Sihastria, pe o carare care se desprinde spre dreapta din drumul forestier ce duce catre Sihla. Construit in zilele noastre pe locul unor vechi bordeie pustnicesti, acest asezamant monahal duce mai departe faclia vietuirii sihastresti in aceste locuri. In acea zona este foarte frig si umed, astfel ca sunt conditii grele de vietuit. In vremurile noastre, primul bordei a fost construit aici de catre parintii din Manastirea Sihastria, prin anii 1936-1937, pentru a se retrage la liniste. Sunt cunoscuti a se fi retras in aceasta zona, pentru un timp, Protos. Calistrat Bobu, Ierom. Ilarion Antohi, Ieroschim. Daniil Tudor. Si Parintele Cleopa a pustnicit in aceste locuri, sau mai multi parinti din obstea Sihastriei s-au retras un timp prin aceste locuri.

 

Schitul Inaltarea Sfintei Cruci este situat intr-o prea frumoasa poiana ce poarta numele pustnicului Ioan, care a sihastrit in acele locuri in secolul al XVII-lea. Privind retrospectiv, Parintele Cleopa a evocat calatoria sfintiei sale in acest loc in urma cu cativa ani impreuna cu neuitatul parinte ieroschimonah Paisie Olaru, care inca de pe atunci vorbea de construirea acolo a unui sfant altar, drept marturie ramanand pana astazi o Sfanta Cruce infipta atunci de calugarul cu viata sfanta, Paisie. Biserica de aici si corpul de chili incepute in jurul anului 2000 sunt acum finalizate.

 

Schitul Sfantul Mina este situat in comuna Grasi si abia in vara anului 1948, in timpul staretiei Parintelui Cleopa, s-au inceput lucrari de constructie. Astfel, s-a ridicat o casa de locuit, cu sase incaperi, si un mic paraclis din lemn. Constructiile au fost finalizate in anul 1951. Paraclisul cu hramul „Sfantul Mare Mucenic Mina” era format dintr-o singura incapere, naosul fiind unit cu pronaosul si avea o lungime totala de 12 metri, iar latimea interioara de aproape 5 metri; fiind acoperit cu dranita. In anul 1959 Paraclisul a fost ars. Ca prin minune, ieromonahul Varsanufie Lipan, care purta pe atunci grija de schit, a reusit sa salveze in extremis valoroasele icoane ale pictorului Irineu Protcenco, aducandu-le singur pana la Manastirea Sihastria (acum acestea sunt expuse in pridvorul Paraclisului „Sf. Parinti Ioachim si Ana” de la Manastirea Sihastria). Dupa anul 1990 s-a inceput reconstructia schitului. Locul unde fusese micul asezamant monahal s-a gasit datorita fantanii ce ramasese in acel loc, infruntand vitregia vremurilor. S-a inceput constructia unui Paraclis si a unui corp mare, de piatra, pentru chilii. Paraclisul s-a sfintit in data de 28 mai 1995, cu acelasi hram pe care il avusese Paraclisul de demult - Sfantul Mare Mucenic Mina, ca o biruinta asupra vremurilor potrivnice. La scurt timp s-a mai construit o casa mare, cu etaj, tot din piatra, pentru diferite nevoi ale schitului, si o gospodarie anexa. In anul 2003, datorita faptului ca foarte multi credinciosi, atrasi de frumusetea slujbelor calugaresti, vin la schit, s-a inceput construirea unei biserici mari, cu hramul „Sfantul Mare Mucenic si Tamaduitor Pantelimon”.

 

Schitul Sihla este asezat la 6 km de Manastirea Sihastria. Pe prispa ingusta a unei stanci, la adapostul primitor al unui bloc de piatra, se afla doua chilii de lemn, din secolul al XIX-lea, si o bisericuta „dintr-un brad”, lunga doar de cativa pasi. Construita de „Dumnealui aga Ioanita Pascanul Cantacuzino, precum sa si gaseste scris intr-o Sfanta Evanghelie... la leat 1763...”, cu hramul Schimbarea la fata, biserica „dintr-un brad” se pastreaza in stare aproape initiala. Lucrata in forma de corabie din barne de lemn, biserica este captusita in exterior cu scandura si acoperita cu sita. Interiorul, putin luminat si foarte simplu, mai pastreaza insa, prin intimitatea sa, atmosfera unei epoci de demult. Catapeteasma, aproape in miniatura, a fost pictata in ulei, probabil in secolul al XVIII-lea. De aici, pe praguri de pietre scobite de pasi omenesti, se coboara in Schitul Sihla. Biserica actuala a schitului, cu hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, dateaza din anul 1813, cand Arhim. Benedict, egumenul Manastirii Secu, o reface aproape in intregime din barne de brad, pe temelia celei mai vechi. Respectand traditia arhitectonica locala, biserica este construita in plan triconc, cu o singura turla pe naos. In partea stanga, intr-o mica racla de lemn sculptat, se afla cateva particele din moastele unor sfinti. Se gasesc aici capul Cuviosului Ieremia, necanonizat inca, ucenic al Sfantului Paisie Velicikovschi, si particele ale Sfintilor: Ioan Botezatorul, Maria Magdalena, Modest, ale Sfantului Ierarh Iacob, ale celor 14.000 prunci ucisi de Irod si de la Sfintii Cuviosi Parinti ucisi in Sinai si Rait. Pe latura de vest a incintei, in locul vechiului corp de chilii de lemn construit odata cu biserica, s-a ridicat in ultimii ani un corp nou de chilii din piatra. Totodata s-a reconstruit si clopotnita si s-au ridicat o trapeza si un arhondaric nou, care primeste cu dragoste pelerinii ce vin in numar destul de mare la schit.

Pe partea de nord a Muntelui Sihla, pe o poteca tainica, se urca la Pestera Sfintei Cuvioase Teodora. Aici este locul unde aceasta, prin multe lacrimi de post si rugaciune, s-a nevoit ani de-a randul. Pentru omagierea vietii ei se povesteste ca a fost construit schitul Sihla in anul 1725 si tot in amintirea ei, in anul 1991, a fost infiintat schitul din Codrii Pascanilor care a primit Hramul Sfanta Teodora. Aceasta a fost canonizata la data de 7 august 1992 si este considerata cea mai aleasa Floare Duhovniceasca. In data de 7 august, de sarbatoarea Sfintei Teodora, sosesc multi pelerini care se roaga si aduc laude pentru toti Sfintii si pentru toate darurile primite de la ei.

 

Schitul Sfanta Teodora este un schit nou al Sihastriei, situat langa soseaua Pascani - Targu Neamt, la 5 km de orasul Pascani. In ziua de 8 august 1992 s-a sfintit locul pentru constructia bisericii care poarta hramul „Cuvioasa Teodora de la Sihla”.

 

Contact:

Adresa: Comuna Vanatori, Judetul Neamt, Cod 617500

Tel: +40 (233) 251896 si +40 (745) 251897; Fax: +40 (233) 251978

Web: http://sihastria.mmb.ro

 

 


Related news items:
Newer news items:
Older news items: