|
Duminică, 15 Iunie 2014 14:30 |
|
La ce meditezi!?
 Intrebarea aceasta m-a chinuit totdeauna.
Copil fiind, atunci cand ma jucam in nisip, mi se intampla sa raman cu privirea atintita undeva in vis spre castelele-acelea minunate cu zane blande si cu licurici in chip de felinare in ferestre, cu pitici carachiosi si cu vai, ce frumosi Feti-Frumosi pana cand mama ma smulgea din visare azvarlindu-ma fara mila in nisip:
- Ce faci, la ce te gandesti?
Alta data, fetita cu ochii umezi, de caprioara, scapa cartea din mana atrasa in visare de chipul cel frumos pana cand glasul bunicii rispiea dragostea de o clipa, expediinfu-ma brutal in valtoarea vietii de scoala, in manuale cu pi patrat si examene cu domni profesori cu ochelari, urticarie si reumatism:
- La ce visezi, Mona?! … Maine ai examen, la ce visezi?
Chiar si acum, om matur, raman cate o data pierduta in fata masinii de scris, cu ochii, undeva, in gol:
- Ce s-a intamplat Mona, la ce meditezi? ma scoate din vis, directorul, cu mana intinsa dupa lucrare.
- La nimic, domn director, la nimic … raspund eu jenata.
Seful ma scutura contrariat si ma paraseste nedumerit.
Habar nu are ca eu, pandeam in gand, pe fetita aceea ce viseaza castele cu licurici in loc de felinare in ferestre, ramasa acolo in nisip.
Simona Kiselevschi
Newer news items:
Older news items:
|
