Interferente.ro Descopera Istorie La Cascioarele cu mii de ani in urma

Marţi, 11 Martie 2014 16:30

La Cascioarele cu mii de ani in urma

La Cascioarele cu mii de ani in urmaLa Cascioarele, in valea inferioara a Dunarii, aproape de Oltenita, locurile sunt parca anume destinate vietuirii oamenilor. Ambianta ecologica imbina bogatia si diversitatea resurselor cu frumusetea si poezia peisajului. Din adancurile Preistoriei pana azi, populatiile n-au contenit, de aceea, sa construiasca asezare dupa asezare. Cercetatori de la muzee din Bucuresti, Braila, Calarasi ori de la Institutul de Arheologiei din capitala au explorat, ani in sir, situri numeroase. Rezultatele obtinute s-a concretizat in rapoarte de sapaturi, studii si comunicari, si in cuprinzatorul volum “Asezari din zona Casciarele – Greaca – Prundu – mileniile I i.Hr. – I d.Hr.” aparut in 1966.

Descoperiri dintre cele mai interesante si valoroase s-au facut la Cascioarele in asezarile din epoca pietrei slefuite, cercetate pe Ostrovelul lacului Catalnii. Acolo, specialisti de la Institutul “Vasile Parvan” au dezvelit in intregime un sat populat de purtatori ai culturii Gumelnita – din ultima faza de existenta a acesteia, asadar vietuind prin jurul anilor 4.000 i.Hr.

Grupul de oameni, alcatuind probabil o ginta, si-a instalat casele – 15 la numar, plus o anexa – pe aproape intreaga suprafata a insulei; doar o zona restransa, dintr-o margine, ramasese libera – acolo fiind probabil adapostite vitele, pe timpul noptilor ori in anotimpuri friguroase.

Locuintele fusesera dreptunghiulare, cele mai spatioase masurand 14 x 9 m, cele mai mici – 8 x 6,50 m. Oamenii le-au ridicat la suprafata solului, pe un schelet lemnos, acoperit apoi cu lut amestecat cu paioase. Acoperisurile fusesera amenajate in doua ape, cu pante relativ accentuate; intrarile – pe una dintre laturile scurte, probabil pe latura sud-vestica, vanturile reci batand in zona dinspre nord-est. In interior, casele nu fusesera impartite in mai multe incaperi. In fiecare dintre locuinte s-a gasit vatra pentru gatitul alimentelor, amenajata pe un pat de pietre. Iar in interiorul caselor – ramasitele din tot ceea ce constituise candva, in urma cu milenii, avutul oamenilor, lucrurile lor de trebuinta: unelte, arme, recipiente de lut ars etc.; pe baza acestora au putut fi intrezarite ocupatiile locuitorilor satului, felul lor de viata.

In fiecare casa s-au gasit mai multe rasnite de piatra – unele masive si adanc alveolate: oamenii, pentru hrana lor zilnica, cultivau grane, le macinau. Gramezi de scoici si de melci, oase de pesti au atestat o alta indeletnicire si inca o sursa de hrana, firesti pentru o colectivitate asezata intre ape. Intr-o locuinta s-au gasit 14 topoare de silex, 13 nuclee si 4 percutoare, plus circa 60 de sparturi de silex: de bunaseama, acolo fusese un atelier pentru realizarea uneltelor de piatra. Pe baza altor descoperiri din asezare s-a mai putut deduce ca materia prima (silexul) era adusa “in calupuri” mari, de peste Dunare. Intr-o alta locuinta s-au constatat indicii ca acolo se lucrau unelte din coarne de cerbi; printre “produsele” finite ori in curs de prelucrare, s-a gasit si un brazdar de plug primitiv. Cat priveste olaria – ale carei resturi au constituit recolta cea mai abundenta in asezare -, s-a putut constata ca, de pilda, chiupurile mari, pentru pastratul proviziilor (apa, cereale etc.), nu lipseau din nicio locuinta, locul lor aflandu-se, de fiecare data, pe laturile lungi, langa pereti …

Sapand mai in adancime, fata de nivelul la care s-a situat satul gumelnitean dezvelit in intregime, arheologii au facut la Cascioarele si alte descoperiri – unele de o deosebita valoare, adevarate unicate ale patrimoniului civilizatiei stravechi de pe teritoriul Romaniei.

Astfel, in cel mai vechi nivel de locuire a purtatorilor culturii eneolitice Gumelnita, printre resturile unei case situate aproximativ in centrul asezarii, a fost descoperit modelul miniaturizat al unei constructii cu evidente rosturi de cult. Realizat din lut ars, infatiseaza un soclu paralelipipedic – prevazut cu doua randuri de ferestre circulare, si decorat, pe fata, cu liniile orizontale paralele, incizate – pe care stau insirate patru cabane – si ele decorate, deasupra frontoanelor si la colturile acoperisurilor, cu “coarne de consecratie”, simboluri ale unui cult barbatesc al rodirii si al fortei. Desi asemenea “modele de sanctuare” au aparut si in alte statiuni gumelnitene, exemplarul de la Cascioarele este, neindoielnic, cel mai “”realizat” si mai interesant.

Cu adevarat un unicum in patromoniul cultural al tarii noastre este “coloana pictata” de la Cascioarele, recuperata printre resturile Boian, instalati pe “Ostrovel” (predecesori ai gumelnitenilor, traind in jurul anilor 4.800 – 4.700 i.Hr.). a fost descoperita printre daramaturile unei incaperi spatioase, ce avusese, in interior, peretii pictati policrom, cu motive geometrice-spiralice. Coloana, inalta de aproape 2 m si cu diametrul de 40 cm, nu slujise la sustinerea tavanului, rostul sau fiind, de asemenea, cultic. Acesta rezulta fie si din bogata ornamentatie, pictata cu motivul spiralei recurente, utilizata unghiular si dispusa intr-o ordonanta spiralica infasuratoare. (Intre altele, in decor figureaza, pe benzile verticale, sapte randuri orizontale de cate sapte perechi de triunghiuri afrontate). Este, probabil, vorba despre un simbol consacrat stravechiului cult funerar al coloanei, ce mai este atestat pe teritoriul tarii noastre, in asezari datand din epoca pietrei slefuite.

Autor: Dr. Valeriu Leahu

Addthis