Interferente.ro Descopera Istorie Inaltarea Domnului Ziua Eroilor Ziua dedicata pomenirii eroilor neamului

Miercuri, 01 Iunie 2011 04:00

Înălţarea Domnului - Ziua Eroilor

Ziua dedicată pomenirii eroilor neamului

 

 

Înălţarea Domnului - Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român

În Biserica Ortodoxă Română, sărbătoarea Înălţării Domnului este şi ziua dedicată pomenirii eroilor neamului.

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. Totodată, Legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război a proclamat cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos - Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.

Confom tradiţiei, în toate catedralele, bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea ţării şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român. Slujbe de pomenire vor fi oficiate după Sfânta Liturghie şi la cimitirele, troiţele şi monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului.

Lumina sufletului Mântuitorului Iisus Hristos şi tăria Sa întru credinţă sunt mărturisite, peste veacuri, de imensa capacitate de sacrificiu a eroilor neamului, căzuţi în cele două Războaie Mondiale, dar şi în Războiul de Independenţă.

 

 

Istoric

De Ziua Înălţării Domnului se sărbătoreşte şi Ziua Eroilor, sărbătoare naţională în care sunt comemoraţi cei căzuţi în cele două războaie mondiale şi în războiul de independenţă.

Ziua Eroilor a fost instituită în România, ca de altfel în majoritatea ţărilor europene, după Primul Război Mondial. Statele naţionale aveau să răsplătească jertfa cetăţenilor lor căzuţi pentru afirmarea intereselor şi identităţii lor. La începutul Primului Război Mondial, românii făceau parte din armatele mai multor state: din armata României, cei din Regat, din armata austro-ungară, cei din Ardeal şi Bucovina şi din armata ţaristă, cei din Basarabia.

România a pierdut aproape un milion de militari şi civili. De aceea, pentru supravieţuitori s-a impus că o datorie morală comemorarea, în fiecare an, a celor care au pierit pe câmpurile de luptă. La nivel de naţiuni, acest lucru s-a materializat prin Tratatul de la Versailles. Acest document, semnat de fostele ţări beligerante, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora.

Concretizarea prevederilor actului de la Versailles s-a făcut prin apariţia Decretului-lege nr. 1693/4 mai 1920 care a stabilit că Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos.  

Astfel, această dată a fost decretată sărbătoare naţională a poporului român, iar un rol important l-a avut Societatea “Mormintele Eroilor Căzuţi în Razboi” (înfiinţată în 1919) şi transformată ulterior, în 1927, în Societatea “Cultul Eroilor”.

O activitate bogată a avut şi Societatea “Cultul Eroilor” care, de la 1 august 1940, s-a numit “Aşezământul Naţional Regina Maria”. 

Conjuncturile istorice au făcut însă ca situaţia să se schimbe. Prin Decretul nr. 71/1948, din raţiuni politice lesne de înţeles, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, abrogându-se astfel toate prevederile anterioare.

Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative menţine reglementarea care prevedea că data de 9 mai să fie considerată Ziua Eroilor, sărbătorindu-se în acelaşi timp “Ziua Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului”. 

Începând cu 1990, conducerea Ministerului Apărării Naţionale a declanşat o amplă acţiune reparatorie de reintroducere în armată a valoroaselor tradiţii militare româneşti. Tot din acest an, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălţării Domnului. 

În anul 1995 a fost adoptată Legea nr. 48 privind proclamarea Zilei Eroilor, iar prin Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război se realizează o mai amplă cuprindere a tuturor manifestărilor şi preocupărilor specifice promovării cultului eroilor la români. Articolul 39 al acestei legi prevede, aşa cum era şi firesc, sărbătorirea Zilei Eroilor cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos. 

 

 

Monumente şi plăci comemorative în cinstea eroilor

România a fost primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali, aşa cum se arată în “Memoriul adresat Guvernului român de către Societatea Mormintelor Eroilor”, al cărei preşedinte era Mitropolitul Primat Miron Cristea. 

În anii interbelici s-au construit numeroase monumente şi plăci comemorative în aproape toate localităţile ţării. Motivul pentru care s-a recurs astfel de manifestări este reprezentat de sentimentul patriotic şi civic de cinstire a actelor de eroism naţional. Astfel, s-a ajuns la oficializarea Zilei Eroilor.

Datorită Societăţii “Mormintele Eroilor Căzuţi în Razboi”/“Cultul Eroilor”, aflată sub înaltul patronaj al Reginei Maria, în anul 1923 s-a inaugurat şi Mormântul Ostaşului Necunoscut, amplasat iniţial în faţă Muzeului Militar Naţional din Parcul Carol. 

 

“Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,

Lăsaţi-i din când în când un loc liber la masă,

Ca şi cum ar fi viu între noi,

Ca şi cum s-ar fi întors acasă.

 

Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,

Strigaţi-l din când în când pe nume,

Ca şi cum ar fi viu printre noi

Şi atunci el va surâde în lume.”

„Nu-l uitaţi” - Nichita Stănescu

   

 

Mausoleul Eroilor din Giurgiu a fost construit între anii 1926 şi 1934 la iniţiativă Societăţii “Cultul Eroilor”, fiind dedicat eroilor care au luptat în Primul Război Mondial. Construcţia a fost inaugurată în anul 1939 şi dispune de trei cripte, fiecare conţinând o placă de marmură pe care sunt inscripţionate numele şi prenumele celor care au fost identificaţi. El este situat pe locul fostului cimitir al eroilor, aflat în parcul spitalului. În mausoleu sunt înhumate osemintele a 632 eroi, dintre care 350 eroi români (identificaţi), 69 eroi germani (identificaţi) şi 213 eroi (necunoscuţi) decedaţi la Giurgiu, Naipu, Prunaru şi Balaria sau în prizonierat în Bulgaria. 

 

Mausoleul Eroilor din comună Valea Mare-Pravăţ, judeţul Argeş, cunoscut şi sub numele de Mausoleul de la Mateiaş, este un monument dedicat eroilor din Războiul de Întregire Naţională dintre anii 1916-1918. Există şi muzeul Mateiaş, o construcţie amplă care cinsteşte memoria eroilor români căzuţi în primul război mondial. Scări monumentale urcă spre turnul ce domină terasă. Se află aici un osuar, o capela şi înăuntrul muzeului diorame cu scene de pe front.

 

Mausoleul de la Mărăşeşti este cel mai impunător din ţară şi printre cele mai maiestuoase de acest fel din Europa, fiind un monument dedicat eroilor Primului Război Mondial. Se spune că Mausoleul de la Mărăşeşti impune un respect atât de mare, încât însuşi Hitler, în momentul în care aviaţia aliaţilor bombarda Valea Prahovei şi ameninţă Moldova, i-a cerut lui Antonescu să trimită la Mărăşeşti două subunităţi de antiaeriană care să apere Mausoleul. În memoria celor care şi-au jertfit viaţă în luptele de la Mărăşeşti, s-a înălţat Mausoleul “Întru slavă eroilor neamului”, cum stă scris pe frontispiciul acestuia. Iniţiativă construirii Mausoleului Eroilor aparţine Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române în cadrul Congresului din data de 8 iunie 1919.  

 

Monumentul de la Mărăşti adăposteşte rămăşiţele ostaşilor români căzuţi în primul război mondial în bătălia de la Mărăşti şi împrejurimi (iulie 1917). La intrare în sat, pe un portal asemănător unui arc de triumf stă scris Câmpul istoric de la Mărăşeşti.

 

Mausoleul Eroilor Români de la Topliţa, din Primul Război Mondial, situat pe şoseaua Topliţă-Borsec, la ieşirea din localitatea Topliţa, a fost construit cu sprijinul Societăţii „Cultul Eroilor”. Inaugurat în anul 1939, mausoleul adăposteşte rămăşiţele pământeşti a 771 ostaşi români din primul război şi a 3 ostaşi din al doilea război mondial.

 

Mausoleul de la Soveja a fost construit din iniţiativă locală şi cu ajutorul Societăţii “Cultul Eroilor”, în satul Dragoslaveni, comună Soveja, în memoria celor căzuţi în luptele din 1916-1918, după cum este consemnat şi pe inscripţia de pe frontispiciul monumentului: “Aici odihnesc ostaşii căzuţi pe aceste plaiuri în războiul 1916-1919”. Pe celelalte laturi ale edificiului se află 2 plăci din marmură albă cu următoarele înscrisuri: 

“Ostaşi ce-aţi căzut pentru ţară,

 Viteji ai credinţei, soldaţi,

 Oriunde-n morminte voi staţi,

 Va fie ţărâna uşoară!

 

 Cei ce căzut-au pentru ţară,

 Pe lanul câmpului bogat,

 Jertfind o întreagă primăvară,

 Nu au murit, ci au înviat.”

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: